La grătar în Thailanda

Prima dată când am mers în Thailanda, în 2013, mi s-a părut deopotrivă trist și ciudat că am interacționat  cu localnicii doar din postura în care aceștia lucrau în tot ceea ce înseamnă infrastructură turistică. Apoi am călătorit în ianuarie 2017 împreună cu fetița noastră care la vremea aceea avea aproape 2 ani, în localitatea Khanom, aflată în Golful Thailandei. Aici am întâlnit, în sfârșit, thailandezi veniți la rândul lor în vacanță și am avut ocazia de a relaționa cu locuitorii acestei țări altfel decât prin prisma serviciilor prestate de ei și consumate de noi.

În Khanom am stat într-un mic resort pe plajă, în care mai veneau din când în când turiști occidentali, dar cel mai adesea era frecventat de thailandezi. Se zvonea, din reviewurile citite și din auzite, ca în resort, la final de săptămana, urma să se lase cu petreceri, gălăgie si karaoke, acesta din urmă fiind un soi de ”sport” național în Thailanda.

Când colo, ce să vezi, au venit câteva găști de puștani foarte simpatici și liniștiti, despre care am crezut inițial  că sunt adolescenți, dar mai târziu a reieșit ca aveau în medie 25 de ani.

Aici tocmai începea treaba 🙂

Silviu, foarte sociabil din fire, s-a împrietenit imediat cu ei si uite așa ne-am trezit noi invitați la masă și la băut cu ei, până noaptea târziu. Fetița dormea frumos în bungaloul aflat la o aruncătură de băț de locul adunării. Am mâncat tot felul de bunătăți pregătite în stil tradițional, majoritatea pe bază de fructe de mare și pește, toate foarte gustoase, gătite în modul acela simplu dar totodată complex, specific bucătăriei thailandeze.

Nici măcar atunci când se ciupisera bine de tot de la whiskeyul cu gheață cu care condimentau seara, nu au sărit calul în vreun fel, rămânând la fel de puțin gălăgioși, calmi și simpatici. Doar o singură fată o rupea puțin în engleză și a făcut pe translatorul, în timp ce restul își exprimau regretul că nu pot comunica și ei cu noi foarte mult. Totuși reușeam să ne mai transmitem una alta prin google translate, pe telefoane, proces care se lăsa cu zâmbete și râsete continue. Cu toții erau oameni calzi si zâmbitori, veseli, emanând energie pozitivă. Pe fată o chema ceva în genul Dao – nu am reținut exact pronunția, dar am reținut că numele ei însemna „stea”.

Pentru noi aceasta a fost cea mai frumoasă și mai interesantă experiență culinară, nu neapărat datorită bunătăților consumate, ci șansei de a interacționa cu localnicii. Ne-am bucurat că la cea de-a doua călătorie în Thailanda am ales un loc cu puțini turiști occidentali, unde am avut ocazia să întâlnim thailandezi veniți în vacanță sau localnici, pe care în locurile turistice îi cunoști, în general, doar în postura de persoane care fac curățenie, mâncare, masaj etc.

Mie personal, interacțiunea aceasta cu persoane din alt background socio-cultural și descoperirea similarităților dintre oameni mi-au produs întotdeauna o mare bucurie. Astfel de amintiri rămân mereu bine conservate, fiind cu atât mai plăcute cu cât ele au fost generate în jurul unui fapt social precum luarea împreună a unei mese.

***

Dacă v-am făcut pofta de explorări culinare și alte experiențe prin Thailanda, poate că a sosit timpul să începeți să luați în calcul pregătirile pentru vizitarea acestei țări.

Având în vedere că uneori apar zboruri foarte accesibile spre Thailanda, puteți demara cercetări pe siteul Momondo, căutând oferte bune spre această destinație. Momondo este un bun motor de căutare, pe care l-am folosit adeseori în planificarea călătoriilor. Iată și un link direct către generarea zborurilor spre Thailanda:

https://www.momondo.ro/zboruri/thailanda

Mai mult, aveți ocazia de a povesti propriile experiențe culinare, în cadrul unei campanii lansate de Momondo.

Ce trebuie să faceți: scrieți un comentariu la acest articol, în care să povestiți o experiență culinară deosebită pe care ați trăit-o. Comentariul trebuie postat până la data de 30 noiembrie!

Comentariile vor fi parcurse cu atenție de organizatorii campaniei Momondo, iar cele mai interesante povești vor fi premiate cu o excursie în valoare de 1000 de euro. Chiar e pe bune!

Iată toate detaliile acestei campanii prezentate în următorul link:

https://www.momondo.ro/inspiratie/povesteste-ne-experientele-tale-culinare-si-castiga-unul-dintre-cele-doua-premii-de-1-000-eur/

Competiția se adresează totodată bloggerilor, care pot câștiga la rândul lor o excursie. Sperăm să fim noi aceia, că tare ne este dor de o călătorie, oriunde ar fi ea. Să ne țineți pumnii și vă ținem pumnii!

Și poza de final, la despărțire 🙂

Pe Kinder Trips scriem despre călătorii cu copii, metode inovatoare de educație, spații de joacă, antropologie și explorare urbană Te invităm să ne urmărești pagina de Facebook și contul de Instagram. Dacă vrei să primești pe email articole și resurse de la noi, ne poți lăsa emailul mai jos:

Citește și:


14 Comments

  • Oana

    noiembrie 22, 2017

    Noi am fost in Thailanda in luna de miere si am vizitat Bangkok, Ayutthaya si Phuket. Ne-am indragostit de tot ce am vazut, simtit si gustat :)). Astept sa mai creasca putin bebe si cu siguranta ne vom intoarce.

    Reply
    • Miruna Tirca

      noiembrie 26, 2017

      Oana, am publicat si un Ghid de calatorie in Thailanda, pentru familii :). Poate va este util!

      Reply
  • Parinti Calatori

    noiembrie 22, 2017

    Suna apetisanta experienta voastra:)
    Apropos de gustul Asiei, noi am fost de curand in Sri Lanka unde am gustat o sumedenie de bunatati locale. Socul a venit la primul pranz cand nu am gasit niciun restaurant care sa nu gateasca mancarea fara arome picante. Cand,in sfarsit, am gasit un local ce se lauda ca poate gati toate felurile de mancare atat picant cat si nepicant, ne am asezat la masa. Surpriza a venit odata cu platourile, cand am descoperit ca felul meu „nepicant” era tot picant de fapt, poate doar intr-o masura mai mica :)) Oticum mancarea a fost delicioasa iar acolo am descoperit in cate zeci de feluri poate fi gatit orezul 😀

    Reply
    • Miruna Tirca

      noiembrie 26, 2017

      Ohh, Sri Lanka, si noi am vrea sa ajungem acolo!

      Reply
  • Marina

    noiembrie 23, 2017

    Pfuuu, nu am ajuns în Thailanda, maybe someday. Am mancat foarte bine peste tot pe unde am fost în localurile care nu erau rated pe vreun site. Acolo unde mergeau localnicii, la colț de stradă, casă, unde era ca acasa pentru ei, și mancarea nu era pretențioasă, servirea home like, era bună tare – asta in Spania si in Italia.

    Reply
  • ioana trantea

    noiembrie 26, 2017

    Eu am trait o experienta cel putin la fel de interesanta in Cambogia. Aflandu-ne pe o insula pe care intamplator se filma Survivor US, am pornit in cautare de ceva bun prin sat. Acolo nu exista strazi sau numere insa toata lumea are cate un magazin si se face troc de produse de la o familie la alta. O doamna s-a prins ca ne este foame, din gesturi:)) si ne a invitat in magazinul ei, unde in 10 minute ne-a servit cu cel mai bun orez cu fructe de mare! Si pentru ca ne-am imprietenit si mancam la dansa in fiecare zi, atunci cand a aflat ca urma sa plecam, ne-a invitat la un gratar. Ei au o traditie cu gratarele, fiecare are cate un mic gratarel usor de manevrat si il iau cu ei peste tot. Ne-a invitat in spatele casei, intr-un foisor cu hamace si a scos delicatetea, carne de vita si sos de piper . Pentru ei vita este foarte scumpa, asadar ne-am simtit speciale ca au impartit cu noi din putinele lor bunatati. Pana la urma mancarea este cea mai buna cand este impartasita si impartita cu ceilalti. Te leaga de oameni. Sosul de piper e de baza acum in bucataria mea:)

    Reply
  • Mada

    noiembrie 26, 2017

    Thailanda nu am vazut-o…Poate odata si odata vom merge! O experienta culinara faina a fost la Milano, la un restaurant cu specific pescaresc. Am mancat toate felurile de pesti si scoici. Aaa si caracatita! Ffff bine pregatite toate…miiiiaaaammm

    Reply
    • Miruna Tirca

      noiembrie 28, 2017

      Se zice despre caracatita ca ar fi una dintre cele mai inteligente animale 😀

      Reply
  • Gabriela

    noiembrie 27, 2017

    Experiente culinare deosebite avem in fiecare an cand vizitam Delta Dunarii. Si noi si cei 2 copii abia asteaptam sa mergem pentru a manca “ peste cu burta mare”, adica Crapul :)))). Cel pescuit din Dunare este complet diferit de cel din crescatorii. Ne bucura si bucataria Greceasca foarte mult ( pe noi adultii). Copii au fost fericiti in Viena (snitel la fiecare masa ).

    Reply
  • Floretina N

    noiembrie 28, 2017

    Vai ce dor mi-ati facut de Thailanda insa stati sa vedeti ce chef o sa va fac eu de Maroc unde intr-o singura locatie am avut parte nu de una ci de 3 surprize culinare si de suflet!
    In ianuarie 2015, imediat dupa ce am aflat ca sunt insarcinata :d am plecat sa ne serbam zilele de nastere(eu pe 26.01 sotul pe 27.01) in Maroc. Decizia a fost grea caci aveam multe destinatii pe lista asa ca am tras biletele sa vedem unde vom pleca. Buna alegere caci Marocul ne-a surprins la fiecare colt si cu bune si cu rele, cu oameni ca si la noi, unii mai draguti altii mai pusi pe pacalit turistii, cu mancare mega buna.
    Am ales sa facem un minitur zburand la Fes iar de acolo cu autobuzul spre Merzouga pentru a face cunostinta cu dunele de nisip dupa care bine cunoscutul Marakesh. Dupa 3 zile in Fes unde am explorat medina de muullteee ori, ne-am plimbat prin parcuri, am ascultat slujba si am mancat la un restaurant din medina (insa nu asupra lui vreau sa ma opresc) am plecat increzatori spre Merzouga sa experimentam statul intr-un riad (in Fes nu am reusit dar e o poveste mai lunga pe care sper sa apuc sa o relatez) si bine/nteles sa mergem cu camilele si sa inoptam in desert.

    Zis si facut, am luat autobuzul si am plecat increzatori spre desert unde am ajuns la 5 dimineata, unde proprietarul ne-a asteptat in statie si ne-a dus in camera noastra sa ne odihnim dupa drum spunandu-ne ca facem formalitatile de cazare cand ne trezim. Ei,uite ca ne/am trezit intr-un perisaj despind din filmele cu cadane unde oamenii nu mai stiau ce sa faca ca sa ne simtim bine.
    Frumos, frumos insa deja ne era foame asa ca am intrebat ce ne pot pregati si unde putem servi masa. Cand ne-au spus variantele: in restaurant sau afara am zis fiind soare am dori afara, nestiind unde au ei „terasa”. Ei bine, trecem de restaurant si ajungem……direct in nisip cu dunele de nisip pe fundal, cu 2 mese puse intre mici movile de nisip, parca special pregatite pentru noi. Am zis, claarrr aici stam! A fost cea mai tare experienta culinara EVER din toate punctele de vedere, peisaj , servire, mancare care de altfel a fost banala insa in conjunctura respectiva avea un gust fantastic. Unul dintre baietii de acolo imbracat in port traditional ne-a adus la masa o salata cu rosii, castraveti, ardei si ceapa in care nu stiu ce au pus insa era mai buna decat cea facuta de mine..si ceredeti-ma ca o fac de lingi farfuria impreuna cu un platou de frigarui, cartofi si nelipsitele masline si ceaiul de rigoare.
    Experienta culinara a continuat a doua seara in deset unde am inoptat printre dune, intr-un cort amenajat cu muuulteee paturi. Stransi in jurul focului am ascultat si cantat cantece si am zis bancuri, asta nu inainte de a savura o „cina romantica” in calmul desertului si lumina infinitului de stele de pe cer (oau nu am vazut in viata mea atatea stele).

    Cea mai mare surpriza culinara si de suflet a fost a in ultima seara petrecuta acolo, cand dupa o excurisie cu un SUV prin zona, condus de proprietar (o sa vedeti de ce e important) dupa cina in care ne/am luat ramas bun cu parere de rau de la tot personalul de acolo, incep sa cante la tobe un cantec traditional si cu fast sa intre cu un tort pe care l/au facut ei rapid acolo si pe care SURPRIZA era trecut exact ce scrisesem eu in timpul zilei pe o duna de nisip FLORY+LUCI +? LOVE , scris caruia proprietarul ii facuse poza fara sa stim si repede le-a dat comanda baietilor ca pana seara sa ne faca tortul. Nu stia ce semnifica ? acolo si le-am explicat atunci ca in burtica mai este o fiinta mica mica care nu stiam inca ce o sa fie caci inainte de a pleca spre ei am aflat minunata veste. I/am invitat si pe ei la o felie de tort si ne.am dus la culcare cu parere de rau caci trebuie sa plecam din acest loc minunat.

    Ps ( imi pare rau ca nu pot atasat aici poze insa am pus commentul si pe pagina vostra de FB cu pozele de rigoare ca sa intelegeti de ce a fost cea mai tare TRIPLA experinta culinara)

    Reply
  • Anca Tirca

    noiembrie 28, 2017

    Melci, la Paris, de Anul Nou! Memorabil doar pentru ca a fost prima si ultima oara :))

    Reply

Lasă un răspuns