Am aflat despre Seestern Aspern, o comunitate urbană alternativă din Viena, de la Luiza Naderer-Puiu (28 de ani), fotografă și mama unei fetițe de un an și câteva luni. Luiza s-a mutat din Timișoara în Viena la 18 ani, imediat dupa liceu, pentru a urma facultatea în acest oraș, alături de aproximativ o treime din generația ei.

În prezent, Luiza face parte din proiectul de locuire alternativă Seestern Aspern, pe care îl putem considera cel puțin interesant și inovator.

Proiectul este rezultatul unei colaborări între un ONG, un dezvoltator imobiliar și o firmă de arhitectură.

Mie personal, pasionată încă din facultate de domeniul locuirii urbane, al orașelor sustenabile și al comunităților alternative, acest lucru mi s-a părut wow!

[Apropo, vă puteți descărca mai jos lucrarea mea de disertație pe tema locuirii alternative și a squaturilor în diverse orașe europene, pe care am realizat-o în 2006, la finalul Masterului de Antropologie și Dezvoltare Comunitară de la SNSPA].

SQUATUL CA NUCLEU SOCIAL ȘI SPAȚIU ALTERNATIV DE LOCUIRE

Proiectul de locuire Seestern Aspern are o dimensiune pronunțată de sustenabilitate socială, fiind gândit astfel încât să încurajeze și să stimuleze relațiile între vecini, care alcătuiesc o comunitate reală.

Conform statementului de pe websiteul lor, în Seestern Aspern rezidenții ajung să se cunoască unii pe alții într-un proces de design participativ, punând astfel bazele unei vecinătăți active.

Proiectul de locuire Seestern Aspern este compus din 27 de unități rezidențiale și un spațiu de ”co-working”. Locuitorii au participat la designul propriilor locuințe, alături de arhitecți.

”Nu suntem un proiect comun de locuire, ci un motor social”, aflăm de pe siteul inițiativei.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – una dintre machetele Seestern Aspern.

Comunitate urbană alternativă – un scurt preview la proiectul colaborativ de locuire Seestern Aspern.

Desigur că povestea Luizei mi-a trezit numaidecât interesul, drept pentru care am rugat-o să îmi răspundă la câteva întrebări. Rezultatul îl puteți vedea mai jos.

Cum a fost adaptarea la un nou oraș și la o nouă viață?

Deși am avut un start privilegiat, aș spune, au fost câteva șocuri culturale. Mi-a fost greu, la început, să cunosc oameni și să îmi fac prieteni printre austrieci. Și asta nu pentru că ar fi reci, cum se spune la noi, ci pentru că altele sunt canalele de a comunica și de a-ți face prieteni aici.

Sistemul facultății era foarte deschis, așa că nu prea te întâlneai la două cursuri cu aceași persoană. Iar la job oamenii sunt obișnuiți să nu amestece viața privată cu cea profesională.

Cred că oriunde te-ai muta, chiar și în aceeași țară, dai de greu când realizezi că îți lipsește o rețea socială, de prieteni, cunoștințe care îți pot explica cum functionează instituțiile sau care sunt regulile nescrise.

Îl cunoscusem deja pe prietenul meu de atunci, actualul soț, când ne-am hotarât să ne uităm de locuințe, și am dat de un proiect de co-housing la marginea Vienei.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Povestește-mi cum este comunitatea în care locuiești.

Proiectul de co-housing în care locuim noi a fost inițiat de un grup de oameni interesați să locuiască împreună, pe baza unor principii comune. Ce i-a unit a fost dorința de nu mai locui anonim într-un oraș mare, de a cunoaște bine vecinii și de a trăi cu ei într-o comunitate unită, cu spații și activități comune.

Din grupul inițial făceau parte oameni de vârste, ocupații, motivații diferite. Unii cărora tocmai li s-au mutat copiii de-acasă, alții singuri după un divorț, alții cu sau fără copii.

Toate deciziile legate de apartamentele private dar și de spațiile comune au fost luate împreună și apoi discutate împreună cu arhitecții.

Deciziile au fost luate printr-o metodă numită sociocrație, în care fiecare individ este încurajat să-și spună părerea iar decizia nu o ia majoritatea absolută, ci poate fi luată doar atunci când toată lumea este de acord.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Au fost deci multe, multe ore de muncă timp de 2 ani. Timp în care ne-am cunoscut foarte bine și chiar s-a format o grupa frumoasă.

A lua împreună decizii sociocratice unește foarte mult un grup, pentru că te obligă să asculți și să empatizezi cu nevoile tuturor, lăsându-ți totodată și ție tot timpul puterea maximă de a schimba sau chiar de a bloca o decizie.

Grupul a tot crescut. La data la care am primit toți cheile apartamentelor, erau 6 locuințe cu camere de copii planificate, dar fără copii. În primul an, 2016, 5 cupluri au anunțat că vor avea un copil în decursul anului, al nostru urmă să se nască în septembrie.

Astfel noi, cele 5 mame, am trăit împreună sarcinile, cu grijile și întrebările de rigoare, ne-am bucurat toate când am aflat ce sex va avea fiecare copil, am căutat nume împreună, am gătit împreună, am învățat pe rând din problemele apărute la nașterile celorlalte.

Când ne-am întors de la maternitate am găsit în fața ușii cadouri și oale de mâncare. În bucătăria comună am gătit împreună în concediile de maternitate, întâi doar pentru noi, apoi și pentru copiii diversificați. Iar apoi tații, la fel, când au fost ei în concedii de paternitate.

Acum copiii au toți între 1 și 2 ani, sunt la creșă și se întâlnesc la locul de joacă indoor.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Cum a fost posibil să se nască un așa proiect?

Important a fost faptul că Primăria Vienei a pus la dispoziție terenul și a impus condiții dezvoltatorului, în special în ceea ce privește accesibilitatea costurilor chiriei pentru locatari. A existat un concurs, asociația a câștigat dreptul de a construi și a început să caute oameni dornici să locuiască împreună și să se organizeze.

Au luat legătura cu un birou de arhitectură specializat pe proiecte de co-housing și au colaborat cu firma de construcții care s-a angajat să construiască într-un anumit buget.

În cazul nostru, creditul bancar e în responsabilitatea firmei de construcții și cel puțin până la plata lui, noi achităm doar chiria. Pentru noi a fost unul din motivele cheie, acela de a nu presa relația printr-un credit bancar pe numele nostru. Astfel, suntem și liberi de a ne muta oricând.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern

Care sunt avantajele pentru părinți și copii, atunci când trăiesc într-o comunitate urbană alternativă? Dar dezavantajele?

Avantajele sunt foarte mari. Nu îmi pot imagina să mai locuiesc altfel.  Deși din grupul meu de prieteni aproape nimeni nu are copii, nu m-am simțit niciodată singură în primul an când am stat cu copilul mic acasă. Iar acum, când îl iau de la creșă la prânz, scriu pe grupul de părinți și ne întâlnim ori la locul de joacă, ori în locuințele private.

O parte din copii merg la aceași creșă. Apoi adesea mâncăm seara împreună, două mămici cu copiii. Dacă se ivește ceva urgent, lăsăm copii unii altora pentru o ora, două. Peste câteva zile voi încerca prima dată să culc de seară și o fetiță din vecini, pentru că părinții ei să meargă la un concert.

Nu îmi pot imagina cum ar fi fără sprijinul din casă, mai ales că părinții mei sunt la 500 km și părinții soțului la 150. Pentru noi chiar e un fel de sătuc în care ne creștem copiii.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Dacă întrebi de dezavantaje: dinamica grupului în casă a avut puțin de suferit prin faptul că un sfert din locuințe au copii mici și astfel nu se mai pot implica la fel de mult ca înainte. Au existat oarecare nemulțumiri din cauza asta. Deci dezavantajul ar fi că există o presiune indirectă de a socializa și de a participa la ședințele de administrare a clădirii și a proiectului.

Iar în cadrul grupului de părinți aș spune că, probabil ca în orice grup, există o oarecare comparație între copii și între părinți. Și oarecare diferențe minore în modul de a crește copiii, care uneori pot fi temă de discuție. Dar în mod sigur avatanjele sunt incomparabil mai mari.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire – Seestern Aspern.

Comunitate urbană alternativă și proiect colaborativ de locuire spațiu comun de lucru la Seestern Aspern.

Este Viena un oraș child friendly? De ce?

Absolut. Sunt foarte, foarte entuziasmată de Viena, în fiecare zi tot mai mult. E de la sine înțeles aici că infrastructură trebuie să fie funcțională și accesibilă, astfel că transportul în comun e de o perfecțiune ieșită din comun, în comparație internațională.

Practic nu ai nevoie de mașină în Viena, ajungi rapid peste tot cu transportul în comun, care e și foarte ieftin. Iar treptele rulante și lifturile în fiecare stație de metrou, de care ai nevoie atunci când ai un copil în cărucior, sunt aici normalitate.

Pentru copiii preșcolari există creșe, grădinițe și „mame de zi”, toate plătite de stat și absolut grozave.

De exemplu, copila noastră de un an merge la o creșă de stat, fără nici un titlu deosebit, chiar puțin vizibilă din afară clădirii. 15 copilași între 1 și 3 ani sunt îngrijiți de 4 doamne (2 educatoare, 2 asistente).

Mănâncă micul dejun, cânta, dansează, ies în fiecare zi în curtea grădiniței, fac un soi de „lucru manual” dar, spre surprindere mea uneori și gătesc împreună. Apoi dorm toți de prânz. Educatoarele fac poze în cadrul activităților și le afișează în vestiar.

Nu mică mi-a fost mirarea să o văd pe copila noastră de un an, cu suzeta în gură și cu mixerul în mâna, amestecând la aluatul pentru un ștrudel de mere.

De prin Viena.

Ce ar trebui să viziteze și să facă în Viena o familie cu copii (mici)?

Sunt multe activități care se pot face aici cu copiii, ca turist: grădina zoologică, sute de muzee, teatre, ștranduri, dar și plimbări pe Dunăre, sau chiar se poate schia, lângă Viena.

Dorothea noastra (20 luni) merge în fiecare luni cu tatăl ei la muzeul de istorie naturală.

Muzeul tehnic e iar foarte recomandat, au un spațiu pentru copii chiar și mai mici.

Teatrul de păpuși Lilarium și teatrul de la Dschungel Wien sunt favoritele mele, abia aștept să putem merge.

Apoi la Therme Wien mergem cu drag în zilele reci de iarnă. Vara, mergem la grădina zoologică.

Îmi place mult atmosfera din cafenelele vechi vieneze, unde după ani de stat aici am învățat să apreciez chiar și aroganță tradițională a chelnerilor, ca pe o sinceritate de moment. Alte zone care îmi plac sunt zona Muzeelor din Museum Quartier și orice loc pe lângă Dunăre.

De prin Viena.

De prin Viena.

Toate fotografiile de mai sus fac parte din arhiva personală a Luizei Puiu și nu pot fi reproduse fără permisiunea autoarei!

Acest text face parte dintr-o serie de materiale Kinder Trips care au scopul de a promova diverse inițiative comunitare, stiluri de viață și comunități alternative.

Mai jos puteți accesa și alte materiale din această serie:

STIL ALTERNATIV DE VIAȚĂ: CUM ESTE SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SIT UNESCO, ÎN GEOPARCUL DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI!

STIL ALTERNATIV DE VIAȚĂ – O FAMILIE RENUNȚĂ LA CASĂ ȘI VA CĂLĂTORI CU RULOTA

Pe Kinder Trips scriem despre călătorii cu copii, educație, explorare urbană, comunități și stiluri alternative de viață.

Te invităm să ne urmărești 
pagina de Facebook și contul de Instagram.

Dacă vrei să primești pe email articole și resurse de la noi, ne poți lăsa emailul mai jos: