Salutare! Noi suntem Kinder Trips (Miruna, Silviu și Noria) – scriem pe acest blog despre educație prin călătorii, ecoturism și drumeții în natură, turism cultural, family travel.

În februarie 2023 am explorat o insulă nouă în arhipelagul Canarelor – Tenerife, unde am petrecut 2 săptămâni.

Deși tentația de a merge în Gran Canaria, în care mai fusesem și pe care o cunoșteam deja bine a fost destul de mare, am hotărât în cele din urma să încercăm o altă insulă și să descoperim un loc nou.

Unde se află Tenerife

Geografic vorbind, Insulele Canare se află în dreptul coastelor Marocului, fiind situate pe Placa Tectonică Africană, dar social și politic ele aparțin de Spania, făcând așadar parte din UE (însă fiind la peste 1000 km distanță de Peninsula Iberică).

Găsiți mai multe informații în celălalt ghid de călătorie scris de mine, despre Gran Canaria, aici.

Cum am ajuns în Tenerife

Am ajuns cu zbor direct WizzAir la dus (București – Tenerife), iar pentru întoarcere am ales combinația Tenerife – Madrid cu Ryan Air și Madrid – București cu Wizz.

Biletele de avion au fost luate la început de ianuarie 2023, pentru februarie (a doua parte a lunii).

Unde să te cazezi, în nord sau în sud?

Răspunsul pe scurt este: depinde ce căutați. Sudul este cunoscut ca fiind mai mereu însorit, cu temperaturi ridicate, inclusiv iarna (o medie de 25 de grade) în timp ce nordul are vreme mai rece și mai instabilă.

Nu este neapărat o regulă, uneori poate fi și invers, dar în mare parte vremea din sud este cu siguranță mai stabilă față de cea din nord.

Sudul are plaje cu nisip mai fin, apă mai caldă a oceanului, puzderie de resorturi, hoteluri, cluburi și restaurante, dar este în general comercial, aglomerat, pe alocuri cu vibe de ”tiribombă” cum ne place nouă să glumim.

Nordul are plaje mai bolovănoase, cu nisip vulcanic negru, peisaje de coastă mai dramatice, ocean mai rece și soare mai pretențios, care uneori se arată, alteori nu.

Însă nordul e mult mai verde, mai autentic și mai ofertant în explorări culturale, gastronomice sau incursiuni în natură. Noi îl preferăm, de departe.

Ca să rezumăm, sudul este axat mai degrabă pe entertainment, în timp ce nordul poate oferi acele experiențe culturale care pentru unii dintre noi sunt foarte importante atunci când călătorim.

Dacă totuși veniți în Tenerife pentru doar câteva zile și tot ce vă doriți este relaxare, soare și stat pe plajă, atunci sudul poate fi o alegere bună. Chiar și în sud sunt zone mai liniștite, cum ar fi spre exemplu Fanabe, unde am stat noi 2 zile.

Ne-am împărțit timpul în felul următor:

• 8 zile în nord
• 3 zile în est
• 2 zile în sud

Nu am apucat să vedem tot ce ne doream în acest interval, pentru că insula, deși mică, este complexă și condensată, iar din punctul nostru de vedere ai avea nevoie de minim 1 lună sau reveniri repetate ca să ajungi la o cunoaștere cât de cât aprofundată a ei.

Dar cu siguranță vom reveni!

Itinerariu

Orășelul San Marcos – prima cazare (în nord)

Am stat mai bine de o săptămână în nordul insulei, într-un orășel numit San Marcos, unde am avut norocul să ni se arate o bucățică autentica și fermecătoare de insulă, pe care ne-am bucurat tare mult să o descoperim.

În San Marcos am interacționat cu pescari și cu tot felul de personaje locale, iar vibeul micului orășel ni s-a părut total diferit față de atmosfera comercială din sud.

Și cazarea din San Marcos a fost foarte bună pentru noi: un apartament la etajul 2 al unui bloc, cu vedere directă la ocean, închiriat pe Airbnb.

A fost superb să vedem din living cum se zdobeau valurile înspumate de stâncile impunătoare sau să ne petrecem serile pe balcon, la un pahar de vin, în sunetul oceanului.

Printre altele, ne-am dat seama că ne plac localitățile cu nume de sfinti și că ne priește șederea în ele :))).

Ca idee, și în insula vecină Gran Canaria am stat într-o căsuță pe malul oceanului, într-un sătuc din nord numit San Felipe, unde a fost tare fain.

În San Marcos îi priveam zilnic pe pescari de pe balconul cu vedere fabuloasă la ocean cum ieșeau cu bărcile în larg, după ce se ciupeau bine de tot cu câteva pahare de vin pe la terasele de lângă micul port.

Apoi îi vedeam cum vin înapoi de pe ocean, cum își agață bărcile direct din apă într-un soi de macara pentru a le trage sus în port.

Faza cu macaraua a fost pentru noi un mare film. Probabil plictisitor pentru alții, însă am fi stat cu orele să privim din balcon și să ne amuzăm cum zboară bărcile prin Tenerife :)).

Bine, eu am un issue mai vechi cu pescarii, de pe vremea când aveam 22 de ani și derulam un studiu antropologic în localitatea 2 Mai, ca parte din lucrarea de licență.

Am realizat chiar și un film documentar cu pescarii din 2 Mai și în general mă pasionează subiectul pescuitului tradițional, așa că am fost fericită să descopăr că locuim chiar lângă Cofradia de Pescadores și că pot face un mini-studiu antropologic direct de la balcon :)).

Desigur că am cumpărat chestii de la pescari (aici Silviu a acționat) și probabil am mâncat cel mai proaspăt pește din Tenerife și cei mai fresh creveți, gătiți sus la noi în apartamentul închiriat.

Adică mai fresh decât atât, direct din barcă :))), n-ai cum. Nu mai zic că a fost funny de fiecare dată când ne priveam prânzul sau cina zburând în barca trasă de macara.

Anyway, un loc foarte drăguț această localitate San Marcos. Am făcut și plajă aici, chiar de câteva ori, în zilele în care am prins soare și senin.

Deși micuță, plaja din San Marcos ni s-a părut una plină de viață, autentică, mereu frecventată de localnici și prietenoasă, cu ocean liniștit, fără valuri.

Apa oceanului era destul de rece, dar asta nu ne-a împiedicat să ne scăldăm, cu tot cu copil (aveam deja antrenamentul făcut cu un an înainte în Gran Canaria).

În San Marcos este și o faleză foarte frumoasă, cu priveliști deosebite către ocean, perfectă pentru plimbări seara (dar nu potrivită pentru cărucioare, întrucât sunt destule trepte)

Ni s-a părut foarte ofertantă toată zona de nord a insulei, în ciuda faptului că aici plouă mai des și e mai frig în comparație cu sudul cel comercial.

Probabil dacă am reveni în Tenerife ne-am caza tot în nord pentru marea parte a timpului. Și cu siguranță am alege același apartament.

Având baza în San Marcos, am explorat și alte locuri, despre care vă povestim în continuare.

Garachico

În Garachico ne-am bucurat de niște culori incredibile ale oceanului, ne-am plimbat pe străduțe înguste printre case albe cu arhitectură tradițională canareză, am mâncat înghețată bună, am pozat piscinele naturale El Caleton (care erau închise în februarie) și mica insuliță Roque de Garachico, am admirat sculpturi moderniste și minimaliste la malul apei, am văzut câteva apusuri fantastice, care ne-au rămas în suflet.

Garachico este un orășel fermecator, pe care l-am îndrăgit rapid și pe care recomandăm să îl puneți neapărat pe listă.

Pentru o explorare tihnită, puteți aloca un minim de 4 ore petrecute aici, eventual cu prânz/cină servite pe parcurs.

Am venit aici de câteva ori, întrucât era la câteva minute de condus față de cazarea noastră din San Marcos.

În trecut Garachico a fost un centru comercial și un port înfloritor, însă în anul 1706 a fost aproape distrus de erupția unui vulcan.

Pe lista cu obiective de vizitat în Garachico mai puteți adăuga:

• Castelul San Miguel, care găzduiește un muzeu de istorie naturală.
• Puerta de Tierra, fosta poartă de intrare în oraş, din care s-a salvat o bucată în urma erupției din 1706, actualmente amenajată într-un parc din Plaza de Juan Gonzales de la Torre.
• Iglesia de Nuestra Senora de los Angeles

Mirador Guincho

Cu puțin înainte de intrarea în Garachico este un mirador (loc de belvedere), numit Guincho. Dincolo de priveliștea către ocean, pe mine m-au fascinat grădinile tradiționale cu vedere la apă, în care am observat localnici lucrând pământul sau culegând fructe.

Cred că aici la Mirador Guincho am văzut grădinile cu cel mai spectaculos view ever.

Icod de los Vinos

Ni s-a părut un oraș cu mult potențial, unde am descoperit că sunt o mulțime de chestii de vizitat. Am reușit să vedem:

• Mariposario del Drago (sera de fluturi) – un loc educativ, perfect pentru cei mici, în care puteți învăța multe despre fluturi. Am plătit 17 euro (1 adult + 1 copil) pentru intrare și parcare.
• Grădina Botanica și Drago Milenario, despre care se zice ca este cel mai vechi arbore din Tenerife (în jur de 1000 de ani). Dacă nu vreți să vizitați grădina, puteți admira Drago Milenario în mod gratuit, întrucât el se vede de sus de la un mic belvedere aflat în apropierea Grădinii Botanice (ceea ce am făcut și noi). Ni s-au părut fascinanți acești copaci numiți drago, ei fiind de altfel o specie endemică, pe care o putem găsi doar aici în Insulele Canare.
• Casa Lorenzo Caceres, vechea locuință a unor nobili, unde se poate intra gratuit.
• Muzeul Păpușilor, o mică bijuterie cocoțată pe un deal, mai puțin cunoscută turiștilor. Nouă ne-a plăcut, ni s-a părut o oază de magie, iar locul este potrivit pentru a fi vizitat cu copiii. Am plătit 14 Euro (2 adulți + 1 copil).
• Guachinche Miguel, unde am mâncat foarte bine, la prețuri mai mici decât în restaurant. Guanchinche sunt un fel de bodeguțe locale, în general mici afaceri de familie, frecventate în mod special de localnici.

Ce ne-ar mai fi plăcut să vedem sau să facem în Icod de los Vinos, dar nu am apucat:

• Muzeul Vinului, cu degustare de vinuri și mîncare. Detalii aici.
• Tur ghidat la La Cueva del Viento (o peșteră cu formațiuni de origine vulcanică – lava tubes – tuburi de lavă). Găsiți aici mai multe detalii
• Casa del Platano (Muzeul Bananelor)

Precum vedeți, sunt multe de explorat în Icod de Los Vinos și nu ai cum să te plictisești.

Din punctul nostru de vedere reprezintă și o bază bună pentru cazare în nord, fiind un oraș bine aprovizionat, cu supermarketuri, restaurante și tot ce mai este nevoie.

De altfel, San Marcos, unde am stat noi, face parte tot din Icod de Los Vinos (dar se află pe malul oceanului, mai departe de zona centrală din Icod).

Buenavista del Norte

Este o altă localitate din nord care ne-a plăcut foarte mult și unde ne gândeam că am putea să ne cazăm în viitor (deși e totuși ceva mai izolată și mai expusă vânturilor).

În Buenavista am servit masa de prânz la restaurantul El Burgado, în sunet de valuri care se izbeau de stânci, cu o priveliște deosebită.

Mâncarea a fost bună (și cam scumpă), dar ospătarii destul de nepoliticoși. Însă merită venit aici pentru frumusețea amplasamentului.

După prânz ne-am plimbat pe o promenadă superbă la malul oceanului, numită Sendero de las Salinas, aflată lângă terenul de golf din Buenavista.

Promenada este situată între ocean și munte, iar priveliștile sunt ceva de vis. Aveți însă grijă să nu vă apropiați prea mult de stâncile de pe margini, se mai sparg valuri uriașe din când în când (yep, am pățit-o, am avut un mic botez din partea oceanului, dar din fericire aveam haine de schimb la mașină).

Ne-ar fi plăcut să revenim în Buenavista să mai explorăm centrul și să ne plimbăm iar pe Sendero de las Salinas, însă din păcate nu am mai avut timp, lucru care s-a întâmplat și cu alte locuri care ne-au plăcut.

Insula este destul de mică dar complexă și condensată, iar în cîteva zile de explorare abia ai timp să vezi câte ceva.

Revenirile în locuri care ne-au plăcut nu s-au întâmplat atât de des precum ne-am fi dorit. Însă partea bună este că în felul acesta am rămas cu dorința de a reveni în Tenerife și de a explora mai mult.

Los Silos

În Silos am venit pentru a vedea scheletul uriaș de balenă expus chiar la malul oceanului (balena cu pricina a eșuat la mal acum ceva ani, fiind deja moartă din cauze necunoscute).

Ni s-a părut impresionant, mai ales că am ajuns în preajma apusului, iar lumina cădea într-un mare fel pe el.

Am rămas cu o impresie tare plăcută despre Silos: totul era calm, aerul sărat și relaxant, mulți localnici se plimbau pe promenadele de la marginea oceanului, niște tineri localnici făceau body-surfing și se distrau de minune, alții înotau în piscina naturală, orașul se vedea frumos în lumina după-amiezii iar sunetul valurilor completa peisajul în mod armonios.

Los Silos este străjuit de muntele Teno, iar verdele din jur contrastează frumos cu albastrul intens al oceanului.

În Silos există și o serie de piscine naturale, pe care nu am apucat să le încercăm, întrucât am ajuns aici destul de târziu iar în altă zi nu am mai apucat să revenim.

Noi ne-am oprit doar la prima piscină naturală (Charcho los Chocos) și nu am urmat cărarea de pe malul oceanului care te conducea către un ”bufadero” (un fel de grotă conectată la ocean, în care valurile sar cu putere) și către cealaltă piscină naturală (Charco don Gabino).

Dar pe blogul prietenilor de la Mami și tati scriu puteți vedea niște poze excelente cu acest bufadero și cu a doua piscină naturală, aici.

Masca

Satul Masca este unul dintre acele ”must see-uri” ale insulei, situat în muntele Teno, la o altitudine de 700m. Vizita la Masca se poate combina în aceeași zi fie cu Buenavista del Norte, fie cu Silos, fie cu ambele dacă aveți timp și energie.

Ca să fiu sinceră, pe mine m-a impresionat mai mult drumul până în Masca, decât localitatea în sine. Am mers cu mașina pe o șosea șerpuitoare traversând muntele și am admirat priveliști care îți tăiau respirația.

La cererea mea și spre disperarea lui Silviu :)), ne-am oprit cam la toate punctele de belvedere de pe drum (miradores).

Am stat destul de mult la fiecare, întrucât jocul razelor de soare pe oceanul văzut de la înălțime mi se părea fascinant și pur și simplu nu reușeam să ma desprind.

În plus, trebuia neapărat să văd fiecare reflexie a soarelui în ocean, la ore și la înălțimi diferite – fiecare cu damblaua lui în călătorii, v-am mai spus :)) .

Cu toate aceste opriri, am ajuns în Masca seara destul de târziu, unde am găsit cam totul închis, ceea ce nu a fost un lucru rău, întrucât ne-am putut bucura de liniște și lipsa de aglomerație.

Ne-a părut totuși rău că am ratat înghețata de cactus care se servea la una din terasele locale.

Satul are farmecul lui, cu alei pietruite, creste impunătoare ale munților și fundalul îndepărtat îmbrăcat în albastrul oceanului.

De regulă este plin de turiși și vânzoleală, însă noi l-am prins în alt vibe, tăcut, oarecum misterios, învăluit în liniștea serii.

Am pus pe listă pentru următoarea vizită în Tenerife un hike pe munte de sus din Masca până jos la ocean – îmi imaginez că este ceva deosebit.

Loro Park

Loro Park este o grădină zoologică mai aparte, cu o dimensiune pronunțată axată pe conservare și protejarea animalelor aflate în situații vulnerabile.

Dacă vizitați Tenerife alături de cei mici, este un loc în care cam trebuie să ajungeți. Noi nu am avut nici o șansă să ne fofilăm :)).

De când am ajuns la cazarea din San Marcos, Noria a ochit din prima un album despre Loro Park și după ce l-a răsfoit și-a petrecut zilele următoare întrebând non-stop: în ce zi mergem la Loro Park?

Așadar, am mers la Loro Park. Și am plătit dintr-un foc 113 Euro pe intrare (2 adulți + 1 copil) și pe parcare. Apoi încă vreo 40 pentru masa de prânz și 20 pe tot felul de cumpărături, în mare parte jucării.

Însă ce e drept, a fost fain. Am petrecut o zi întreagă aici, care a trecut pe nesimțite. Locul este uriaș și nu veți simți cum se scurge o zi întreagă.

Pe Noria a impresionat-o cel mai mult povestea balenei Morgan, care a ajuns la Loro Park pe când era pui, după ce a rămas surdă în urma unor explozii.

Totuși acest fapt este contestat de unele organizații pentru protecția animalelor, care susțin că orca nu ar fi surdă, în fapt acesta fiind un mit perpetuat de ”fanii pro-captivitate”. Adevărul nu știm unde o fi, puteți cerceta și voi.

Mai multe despre Loro Park puteți citi pe blogul prietenilor de la Mami și Tati scriu, aici.

Tips and tricks:

• Cu cât ajungeți mai devreme, cu atît este mai bine
• Înainte de a începe explorarea, studiați harta locului și orele la care au loc show-uri de animale, astfel încât să aveți în mare o planificare a vizitei și să nu ratați show-urile
• Luați la voi apă și gustări dacă nu vreți să luați masa la restaurantele din incintă
• Atenție la mâncarea de acolo – nu totul este deosebit de fresh. Noria a avut ceva probleme la stomac a doua zi după vizita la Loro Park, în urma unui hamburger consumat acolo. Din fericire nu ceva grav, dar ne-a lăsat un gust amar și suntem 100% siguri că a fost din cauza mesei servite aici.

Puerto de la Cruz

Deși Loro Park este foarte aproape de Puerto de la Cruz, nu am putut să le combinăm în aceeași zi. Loro Park necesită ziua lui proprie alocată, iar în Puerto de la Cruz sunt foarte multe de explorat. Cum ar fi:

• Grădina Botanică, un loc perfect pentru plimbare și relaxare, unde poți admira specii endemice de plante de pe insulă dar și copaci maiestuoși, parcă desprinși dintr-un basm. Cost intrare: 3 Euro / persoană.
• Grădina Orhideelor, aflată în apropierea celei botanice

• Playa Jardin, mărginită de minunate grădini tropicale, împărțită în 3 zone principale (plaja Castillo, plaja Charcon, plaja Punta Brava). Am înțeles că Playa Jardin este mărginită de ”breakwaters” care atenuează puterea valurilor, însă noi am prins o zi cu valuri uriașe, cu tot cu breakwaters. De altfel, într-o extremitate a plajei Jardin am admirat unul dintre cele mai spectaculoase ”show-uri” cu valuri oceanice uriașe pe care le-am prins pe insulă. Am făcut și un scurt Reel cu aceste valuri, îl găsiți pe Instagram, aici. Playa Jardin are diverse facilități și deține titlul de European Blue Flag.

• Descoperirea operelor artistului și sculptorului Cesar Manrique, o figură emblematică a insulelor Canare (ex: complexul Lago Martianez sau chiar plaja Jardin al cărei design este făcut tot de el)
• Centrul vechi, fermecător, cu un șarm anume, cu statui, artă stradală, terase, oameni aflați în plimbări relaxante, clădiri cu arhitectură tradițională și niște magazine mai deosebite cu suveniruri. Din Puerto de la Cruz ne-am cumpărat amintiri pentru acasă, mai precis niște medalioane faine din sticlă, realizate de artiști locali, pe care le purtăm cu drag în prezent (mama-fiică) și care păstrează vie amprenta insulei.

Charcho de la Laja

Charco de la Laja sunt niște piscine naturale aflate în San Juan de la Rambla. Ca să ajungi la ele cobori pe niște scări de piatră – le și urci înapoi, desigur :)). Priveliștea de sus este foarte frumoasă, nouă ni s-a părut că forma piscinei aduce cu o inimă.

Nu am făcut baie în piscina naturală, pentru că eram doar în trecere, însă erau oameni care se scăldau. Mai multe despre ce sunt piscinele naturale și cum s-au format ele din lavă vulcanică am scris în ghidul despre Gran Canaria – informațiile sunt similare, deci puteți consulta aici ghidul.

Playa de la Caleta (în nord)

Atenție că mai este un loc numit La Caleta, în sud, pe Costa Adeje. Noi ne referim la o plajă în nord, bolovănoasă, dar cu o faleză frumoasă pe care poți face plimbări în aer sărat de ocean.

Pe plajă sunt pasarele de lemn care ușurează mult deplasarea. Nouă ne-a plăcut oprirea aici, e un loc bun în care să te plimbi și eventual să iei masa.

Un loc no name 

În afară de faptul că era ”no-name”, acest loc părea și no-man’s land, genul de loc unde mai vine câte un localnic cu câinele și cam atât.

L-am descoperit întâmplător, în timp ce exploram cu mașina zona de nord și ne-a atras atenția marea de verdeață cu oceanul albastru pe fundal.

Nu era prea departe de cazarea noastră în San Marcos. Am parcat mașina ca să cercetăm mai îndeaproape, iar cu ajutorul unui localnic am descoperit și poarta de acces, care părea închisă, dar de fapt nu era.

Am inclus acest loc în ghidul nostru pentru că ne-au plăcut mult energia lui și felul în care ne-am simțit aici, așa că vrem să ne bucurăm de aceste amintirile și peste ani de zile, când recitim propriile articole :))

Totul era foarte verde, când și când zburau niște cârduri de păsări albe, în zare se vedeau stâncile cu oceanul la poalele lor și valuri înspumate, iar când s-a mai dus ceața din depărtare a răsărit în toată splendoarea și Teide cu vârful învelit în zăpadă.

Ne-am tolănit în iarbă și ne-am mirat că pe o insulă atât de saturată și de antropizată precum Tenerife mai există astfel de locuri ample, libere, pe care nu s-a construit nimic și a căror energie este intactă.

Candelaria – a doua cazare (în est)

Candelaria este un oraș aflat pe coasta de est, cunoscut pentru pelerinajele religioase care se desfășoară aici. Multi oameni vin aici pentru a vizita bazilica ”Our Lady of Candelaria”, o sfântă protectoare a tuturor Insulelor Canare.

Plajele din oraș nu sunt cine știe, dar puteți să vă relaxați la soare pe ele sau puteți să vă plimbați pe străzi și faleze, vizita bazilica menționată mai sus și piața cu statui ”Plaza de la Patrona de Canarias”, care este spectaculoasă în felul ei.

Statuile din piață reprezintă foști regi care conduceau insulele Canare înainte de cucerirea spaniolă.

Statuile se numesc Menceyes Guanches și sunt 9 la număr (guanches se numeau fostele populații aborigene care au locuit cândva pe insule, iar menceyes erau conducătorii lor).

Am ajuns în Candelaria mai mult întâmplător, prin prisma faptului că efectiv nu am găsit cazare accesibilă altundeva.

Era fix în perioada Carnavalului, noi nu ne rezervasem nimic pentru a doua parte a șederii pe insulă, după perioada petrecută în San Marco.

Am observat noi că tot dispăreau cazările disponibile una după alta, cu cât se apropia perioada Carnavalului, dar am zis că sigur găsim noi ceva. Până când nu am mai găsit decât în Candelaria, a cărei vizitare nu era neapărat în planul nostru.

Din păcate, după șederea minunată din San Marco aici am cam avut ghinion cu cazarea. Apartamentul în sine era spațios, luminos, bine compartimentat și curat.

Problema a fost că în jur era mult zgomot: ba treceau mașinile de ridicat gunoiul și descărcau pubele la ora 6am, făcând o gălăgie îngrozitoare. Ba se renova ceva la un magazin de vizavi și auzeai numai bormașini.

Apropo de fazele astea, Tenerife ni s-a părut o insulă mai zgomotoasă în comparație cu Gran Canaria și adevărul este că am întâlnit destul de des șantiere, construcții, renovări și zgomotele aferente.

Colac peste pupăză, au început și ceva lucrări de asfaltare în zona, moment în care am decis să scurtăm șederea în Candelaria.

Ne-am petrecut ultimele 2 zile în sudul cel turistic, la un hotel foarte fain, despre care o să povestesc puțin mai jos.

În concluzie, nu faceți ca noi! Rezervați cazare din timp în Tenerife, întrucât cazările bune se dau destul de repede. Tenerife nu este genul de destinație unde să rezervi cazarea în ultimul moment, pentru că riști să nu mai găsești locuri bune.

Noi de fapt am vrut să ne rezervăm totul de acasă, am finalizat cu prima săptămână, apoi am mers pe principiul ”lasă că ne mai orientăm la fața locului și stăm unde ne place în a doua parte a șederii”.

Tind să cred că ar fi fost mult mai bine să venim cu toate cazările deja rezervate. În același timp, ne bucurăm că am avut parte de șederea în sud, în Fanabe, care ne-a încărcat bine bateriile (și care nu era în plan).

Las Caletillas

Din Candelaria am vizitat un alt mic orășel de coastă, numit Las Caletillas, un loc în care nu am văzut turiști. A fost fain, ne-am plimbat pe o faleză lungă, ne-am bucurat de înserare, am luat cina într-unul din multele restaurante cu vedere la ocean, pline ochi de localnici.

Atmosfera era plină de viață, autentică, iar prețurile mult mai mici decât oriunde văzusem pe insulă. A fost interesant să mai descoperim încă o bucățică de insulă autentică, neinvadată de turiști.

În schimb, datorită acestei vizite am ratat explorarea capitalei Santa Cruz, din simplul motiv că nu am mai avut timp în nici o altă zi să o vedem.

Seara cu pricina era alocată în fapt capitalei, dar ai mei Silviu și Noria nu aveau nici un chef să mai urcăm în mașină să plecam iar în explorare, după zile întregi de hălăduială pe insulă.

Erau doar 20 de minute de condus din Candelaria în Santa Cruz de Tenerife, dar am cedat rugăminților familiei de a face ceva ”mai chill”.

”Mai chill” a fost toată seara, dar eu una am rămas cu frustrarea că am ratat vizitarea capitalei. Aia e, într-o vacanță de 2 săptămâni pe o insulă atât de complexă nu ai cum să le faci pe toate.

Așa că avem motive bune de a reveni în Tenerife (deși sincer ne-a plăcut mai mult Gran Canaria).

Parcul Rural Anaga 

Parque Rural de Anaga se află în nordul insulei – este rezervație a Biosferei UNESCO, arie naturală protejată, un loc misterios, verde și magic.

Ca să ajungi aici străbați munții pe drumuri înguste și abrupte, cu priveliști deosebite asupra insulei și asupra oceanului, plus multe puncte de belvedere în care te poți opri să admiri peisajele.

Am comparat Parcul Rural Anaga cu pădurile virgine de la noi. Pentru că în fapt cam asta și reprezintă: o bucățică sălbatică de insulă, una dintre ariile geologice cele mai vechi din Tenerife, care îți oferă o idee despre cum arăta peisajul natural antic în Insulele Canare.

”Pădurile de dafin ar putea fi clasificate drept niște fosile vii, întrucât supraviețuiesc de mai mult de 40 de milioane de ani. Bazinul mediteraneean era acoperit cu această verdeață, până când ghețarii au măturat-o. O plimbare printre trunchiurile de copaci răsucite ale acestei păduri căptușite cu mușchi este ca o călătorie în timp. Ascultați pădurea, simțiți-o și respirați aerul ei preistoric!” (sursa: www.webtenerife.co.uk).

În această zonă puteți face diverse drumeții pe trasee marcate. La centrul de informare din Cruz del Carmen găsiți mai multe informații despre trasee, plus o hartă.

Noi am ales un traseu foarte simplu care putea fi parcurs alături de un copil: Sendero de los Sentidos (Poteca Simțurilor). Este un traseu circular, vă ia undeva la maxim o oră să îl parcurgeți dus întors (cu o sumedenie de popasuri incluse).

Ne-a plăcut foarte mult atmosfera mistică de pe traseu, presărată cu ceață și ploaie ușoară, cu crengi ale copacilor de dafin care se uneau formând bolți spectaculoase.

Apropo, plouă adeseori în zonă, inclusiv când am ajuns noi am găsit umezeală și ploaie. Totuși ploaia a stat vreo oră, la fix cât să parcurgem traseul.

Însă nu ne așteptam să fie atât de răcoare – ne-am înfofolit cu toate hainele pe care le aveam prin mașină, inclusiv căciulă pentru Noria.

Și bine că aveam pregătite în mașină hanorace și jachete pentru orice eventualitate (ceea ce vă recomandăm și vouă), antrenați fiind deja cu schimbările rapide de vreme pe care le experimentasem în primele zile petrecute prin nord.

Plaja Benijo

Plaja Benijo poate intra într-un top al celor mai frumoase plaje din Tenerife. Frumoasă pentru sălbăticia ei, pentru nisipul negru și pentru rocile vulcanice ce o străjuiesc impunătoare – raw beauty, deci nu vă imaginați ceva liniștit, cu ape line sau amenajat pentru zăcut la plajă :)). La flux plaja dispare cu totul, acoperită de ape (deci aveți grijă cum vă aventurați cu explorarea ei).

În drum spre Plaja Benijo vă puteți opri la Roque de las Bodegas, unde găsiți o plajă, câteva restaurante unde se poate servi masa și o mică promenadă construită într-o stâncă, înaintând spre ocean.

Atenție însă la valuri, uneori se zdrobesc cu putere de marginea promenadei și te pot face ciuciulete. Ne-am udat și noi puțin, dar aveam jachete de ploaie și damage-ul nu a fost atât de mare.

Excursia în Anaga se poate combina în aceeași zi cu Plaja Benijo și cu Roque de las Bodegas, toate 3 fiind cumva în același areal.

Însă veți petrece niște ore bune la volan, întrucât zona este caracterizată de drumuri abrupte și înguste care crestează muntele, pe care e necesar să conduci încet și cu grijă. Peisajele fabuloase din acest colț încă sălbatic de insulă merită cu prisosință orice efort!

Plaja Fanabe și Hotel GF Fanabe – a treia cazare (în sud)

Am încheiat vacanța noastră activă, în care am explorat de colo colo, cu 2 zile de relaxare într-un resort din sud. Alegerea a fost foarte bună, atât prin prisma hotelului, cât și prin modul de finalizare a vacanței, bazat pe odihnă și relaxare.

Deși a fost mare tentația de a alerga și prin sud să explorăm una alta, am reușit totuși să ne abținem și să ne bucurăm de facilitățile resortului dar și de frumoasa plajă Fanabe, care ni s-a părut una cât se poate de prietenoasă pentru familiile cu copii: lungă, cu nisip fin, cu intrare lină în apă, cu apă a oceanului considerabil mai caldă față de nord.

Prin urmare, dacă vă doriți o vacanță de odihnă și nu una de explorare cum am avut noi, vă recomandăm această localitate Fanabe, dar și hotelul în care am stat, numit GF Fanabe.

Dacă am reveni în Tenerife Sud într-un resort, cu siguranță am alege  să stăm tot aici. Bine, nu mai mult de 2-3 zile, este cam maximul pe care eu una îl rezist într-un resort, înainte de a începe să ma simt ca un leu în cușcă :)).

Dar ca idee, plaja Fanabe ne-a plăcut mult și clar am reveni să ne bălăcim aici.

Închiriere mașină

Am închiriat mașină de la Autoreissen, direct de pe siteul lor (apr. 29 E / zi, cu asigurare full). Și în Gran Canaria tot de la Autoreissen am avut mașină. Ne place de ei și totul a mers struna de fiecare dată. Mașina am ridicat-o din aeroport la sosire și am predat-o tot acolo, la plecare. Nu a fost nevoie nici de card de credit, nici de depozit plătit în avans!

Coada în aeroport la preluările de mașini Autoreissen era considerabil mai mică față de Cicar, așadar am intrat rapid în posesia mașinii – asta poate intra la categoria tips and tricks, pentru că ultimul lucru de care ai chef după un zbor de 6 ore și după formalitățile din aeroport e să mai stai la o ditamai coada.

Ca idee, daca vreți să explorați insula lejer și cât mai în profunzime, aveți nevoie de mașină.

Dacă doar vreți să stați la plajă în sud și să mai vedeți câte ceva din când în când, probabil este ok doar cu transportul public.

Noi nici nu ne-am pus problema că nu vom închiria mașină, suntem exploratori și umblăm mult în vacanțe, așa că mașina a fost ceva la care nu am fi putut renunța.

Mese

O bună parte din mese ni le-am pregătit singuri la cazare, uneori cu pește proaspăt și fructe de mare cumpărate direct de la pescari.

Am mers și la diverse restaurante, inclusiv la „guachinche”, care sunt un fel de mici afaceri de familie, bodeguțe cu mâncare tradițională canareza (și cu preturi considerabil mai mici față de alte restaurante).

Mâncarea de la resortul GF Fanabe a fost variată, proaspătă și foarte bună.

Recomandări de restaurante:

• El Burgado (Buenavista del Norte)
• Mero Pancho (San Miguel de Tajao)
• Grand Paella Valenciana (Costa Adeje)
• Celso de la Caleta (Adeje)
• Guachinche Miguel (Icod de los Vinos)
• Delhi Dalbar (restaurant indian în Puerto de la Cruz)

Puteți citi și articolul colegilor de la Mami și tati scriu, legate de restaurante în Tenerife – îl găsiți aici.

Temperaturi și haine de pus în bagaj

Temperaturile pe insulă diferă în funcție de microclimate și locul unde te afli. Sunt peste 20 de microclimate pe insulă. Noi am prins temperaturi situate între 16 – 24 de grade pe toată durata șederii.

În nord am prins zile cu ploi, umezeală și friguț, dar și zile însorite, în care am făcut baie în ocean și plajă. În sud era cald tot timpul, iar cele 22-24 de grade se resimțeau că fiind mai mari.

Apa oceanului în nord a fost mai rece, dar tot am înotat fără probleme.

Pe plaja din sud, în Fanabe, temperatura apei era chiar decentă și putem spune că nici nu se mai simțea îmbrățișarea rece a oceanului.

Nu știm exact câte grade avea apa în sud, să zicem un 22 -23, era chiar confortabilă, iar ca idee am văzut destui copii în apa.

Pe Teide ninsese bine de tot, motiv pentru care nici nu l-am vizitat. Nu am simțit chemarea, pur și simplu. Nici nu aveam chef de zăpadă și frig.

Nu am vrut să ne forțăm să mergem doar pentru că Teide este un „must see” al insulei. Probabil vom reveni și îl vom vedea data viitoare.

Așadar, în funcție de ce vreți să faceți pe insulă, ar cam trebui să aveți haine pentru 4 anotimpuri.

Pentru noi, hanoracele călduroase cu glugă, colanții lungi, adidașii confortabili și jachetele de ploaie au fost buni prieteni (dar în egala măsură și costumele de baie, tricourile, pantalonii scurți și rochițele).

Bine de știut ar mai fi că vara temperaturile și căldura soarelui se resimt mai puternic, din cauza umidității mai ridicate.

Din ce am înțeles de la alte persoane care au vizitat insula vara, temperaturile pot atinge și peste 40 de grade (chiar dacă insulele Canare sunt botezate insule ”ale primăverii eterne”, unde teoretic temperaturile medii sunt constante, undeva la 23-25 de grade).

În orice caz, pe noi nu ne atrage neapărat să călătorim vara în Canare și probabil anotimpurile cele mai potrivite pentru explorare sunt primăvara, toamna și iarna (ocazie cu care poți scăpa de frigul de la noi).

Tenerife în comparație cu Gran Canaria

În comparație cu Gran Canaria, insula vizitată în 2021, Tenerife ni s-a părut mai verde și pe alocuri mai spectaculoasă, însă mai agitată, mai aglomerată, mai gălăgioasă și cu un vibe cumva mai încărcat.

Sincer, deși ne-am simțit bine în Tenerife, am concluzionat că ne plac mai mult energia generală din Gran Canaria, la fel și atitudinea locuitorilor și a celor care lucrează în servicii turistice (oamenii ni s-au părut mai friendly în GC).

Însă Tenerife are foarte multe de oferit și este o insulă superbă, iar cele câteva zile petrecute aici nu ne-au ajuns nici pe departe să o descoperim pe larg (deși aproape zilnic am făcut excursii și explorări).

În orice caz, exista destule similarități între Tenerife și Gran Canaria (vreme, relief etc). Poate vă este de ajutor să citiți și seria mai largă pe care am scris-o despre Gran Canaria – o găsiți aici.

Concluzie 

În Tenerife ne-au plăcut cel mai mult șederea în San Marcos și explorarea nordului, care este autentic, spectaculos ca relief și incitant de descoperit (chiar dacă plouă mai des și este mai frig față de sud).

Cu siguranță ne vom întoarce în Tenerife atunci când se va ivi ocazia, mai ales că există acest zbor Wizz direct.

În orice caz, pentru exploratori și pentru iubitorii naturii Insulele Canare au enorm de multe de oferit și sunt cât se poate de frumoase.

Dar trebuie să vrei să le descoperi dincolo de părțile lor ultra turistice, antropizate și comerciale. Ceea ce înseamnă efort și explorare.

Tenerife se pretează la multe tipuri de vacanțe. A noastră a fost activă, destul de obositoare, întrucât am fost zilnic pe drumuri conducând și vizitând chestii, în timp ce ne-am și autogospodărit cu o parte din mese.

Dar la noi cam așa sunt majoritatea vacanțelor, axate pe explorare, aventură, învățare, cunoaștere, auto-organizare, autonomie și ne asumăm din capul locului că nu vom veni odihniți din astfel de călătorii, doar mulțumiți sufletește și cu un mare reset psihic.

Ce e drept, cu ultimele zile petrecute la un hotel cu demi-pensiune ne-am și încărcat bateriile înainte de plecare, după o vacanță activă, tactică pe care o vom mai aplica și în alte călătorii de acum încolo.

Dar Tenerife este deopotrivă și o insulă în care poți să stai la all inclusive relaxat sau să zaci la soare pe plajele din sud, dacă asta vrei.

Totuși din punctul nostru de vedere ar fi păcat să veniți în Tenerife doar pentru partea de all inclusive și pentru chestiile comerciale din sud.

Insula este prea complexă, prea variată și prea frumoasă, încât să o percepeți doar de pe marginea unei piscine într-un all inclusive. Părerea noastră, dar fiecare e liber să facă ce dorește.

Aaa, și încă o chestie: încercați să nu vă raportați la Tenerife ca la o insulă exotică, plină de plaje imaculate, eventual cu nisip alb și fin, pentru că nu va fi cazul :))

Frumusețea insulei este în mare parte una sălbatică, raw, cu o energie puternică pe care o veți simți din toate părțile (bine, poate mai puțin din interiorul cosmetizat al unui resort, mai ales dacă nu ieși de acolo).

Energia cu pricina este prezentă in your face și se simte peste tot: în valurile puternice cu creste înspumate, în stâncile impunătoare care te pun la respect, în norii care se adună într-o clipită, în vântul zburdalnic și în aerul sărat, în plajele cu nisip negru sau în cele pline de bolovani, în vârful vulcanului Teide care te veghează atent cam oriunde ai fi pe insulă, în parcurile naturale și în pădurile antice de dafin. Etc.

Despre energia aceasta, care este destul de greu de descris în cuvinte, putem să vă spunem că am mai resimțit-o și pe alte insule vulcanice și nu are cum să fie decât una pregnantă, plină de forță, mai ales dacă ne gândim la modul în care au apărut aceste insule, anume în urma unor erupții violente care au avut loc acum milioane de ani și care cel mai probabil au lăsat o amprentă până în ziua de azi.

Data viitoare în Tenerife

La următoarea vizită în Tenerife ne propunem să vizităm:

• Teide
• Alte promenade la marginea oceanului (ex: El Sauzal)
• La Orotava, San Cristobal de la Laguna, Santa Cruz de Tenerife
• Să explorăm mai mult partea de hikes, pentru că de data aceasta nu prea am avut chef – ne-am dorit orașe, relaxare, plajă, explorare (dar nu prin munți).

Buget

Dacă vă ajută cu ceva, vă lăsăm mai jos bugetul nostru de călătorie (cu prețuri aferente anului 2023, în februarie).

• Avion dus-întors, cu 3 zboruri în total (cu 1 zbor la dus, București – Tenerife și 2 zboruri la întors, Tenerife – Madrid și Madrid – București) – 660 Euro, 2 adulți+  1 copil, cu un bagaj mare de cală și locuri rezervate în prealabil (doar pe zborul Tenerife – Madrid cu Ryan nu am avut locuri).
• Cazare San Marcos (8 zile) – 650 Euro (negociată în a doua parte a șederii, prețul pe Airbnb era mai mare)
• Cazare Candelaria (3 zile) – 270 Euro (mai bine ne lipseam de cazarea asta :))
• Cazare GF Fanabe (2 nopți) – 420 Euro (camera triplă, cu mic dejun și cină incluse, pentru 3 persoane)
• Închiriere mașină (13 zile) – 370 Euro
• Benzină – 70 Euro
• Mâncare, cumpărături și intrări pe la diverse chestii – apr. 1000 Euro

Așadar, pe nesimțite, am ajuns și la finalul acestui mini-ghid de călătorie care sperăm să vă fie de folos sau să vă ofere inspirație în planificarea următoarei vacanțe!

Pe Kinder Trips scriem despre:

• Ecoturism și family travel
• Educație prin călătorii
• Educație în natură

Urmăriți-ne pe Instagram și pe Facebook, pentru a fi la curent atunci când publicăm noi articole. 

Dacă vrei să ne susții, distribuie articolele noastre sau cumpără produse din micul nostru Shop anexat blogului.

Dacă vrei să rămâi în legătură cu noi și să primești articole direct în inbox, ne poți lăsa emailul mai jos:

Am citit politica de confidențialitate și sunt de acord cu ea.

Adresa de email:

Leave this field empty if you're human:

Nu uita să te înscrii în grupul nostru privat de Facebook!

Se numește Educație în Natură și Călătorii cu Copii – aici publicăm în mod frecvent resurse despre natură și educație în aer liber.

CITEȘTE ȘI: