Călătorii cu copii – 3 luni prin Europa și Asia cu un bebe de 9 luni

Ruxandra, Ioan și băiețelul lor Alexandru, în vârstă de 1 an și 4 luni, au călătorit anul trecut mai bine de 3 luni la rând, prin Europa și Asia. Deoarece dorim să îi încurajăm pe toți cei care doresc să plece în călătorii cu copii, le-am luat un interviu în care i-am rugat să ne relateze câte ceva din aventurile lor. 

Ruxandra se află în concediu de maternitate pe care îl trăiește într-un mod inteligent, după cum rezultă din interviul de mai jos, iar soțul ei, Ioan, lucrează de la depărtare pentru o companie de telefonie din UK, job pe care l-a avut și în timpul călătoriei lor de câteva luni. După încheierea călătoriilor descrise mai jos, cei trei s-au mutat în Barcelona, unde pun la cale noi incursiuni.

1. Spune-mi, te rog, câteva cuvinte despre voi.

Mă bucur de concediul de maternitate, așadar îmi ocup timpul cu…parenting-ul. Acum doi ani, cam pe vremea asta, am aflat că vom deveni părinți. Suntem Ruxandra (32 de ani) și Ioan (32 de ani), două persoane pasionate de călătorii și cățărat. Ne dorim mult să putem continua să ne urmăm pasiunile împreună cu fiul nostru, Alexandru (1 an si 4 luni) și cățelușa noatră, Mira (2 ani). Sperăm că Alexandru va prinde gustul și se va bucura și el de diversitate, explorare, noutate și tot ce mai aduce călătoria cu sine.

Am călătorit de prin adolescență amândoi, iar împreună, de când formăm un cuplu (aproape 5 ani). Preferăm călătoriile în zone mai puțin turistice și aglomerate, călătorii active, ca să zic așa, în care să nu stăm prea mult timp în același loc și/sau să putem combina călătoria cu pasiunea noastră, cățăratul (escaladă, bouldering).

Călătorii cu copii – 3 zâmbete în deplasare.

2. Unde și cum a fost prima călătorie cu bebe?

Prima călătorie cu bebe a fost de la Cluj la Alba-Iulia (la socri). Ca să fiu sinceră, în primele trei luni nu am făcut drumuri prea lungi cu mașina, pentru că nu am găsit un scaun de mașină în care să punem un bebe așa mic. În scoică nu îmi plăcea deloc poziția copilului, iar cu landoul nu se punea problema să pornim la drum mai lung. Apoi am continuat să facem drumuri de 2-3 ore (pe la munte) pentru a vedea cam cum reacționează Alexandru. A fost încurajator, drept urmare, am continuat cu planuri mai mărețe.

Prima călătorie cu avionul a fost în Cipru și a decurs, din nou, mai bine decât ne așteptam. Mai greu a fost zborul de întoarcere…dar a trecut și el și au urmat altele și altele, unele mai ușoare, altele mai dificile. În timp, ne-am obișnuit cu ideea că modul în care decurge un zbor sau un drum cu mașina atunci când călătorești cu copii nu e o regulă, pentru că depinde și de factori externi, care sunt în afara controlului nostru.

De la călătorii scurte la călătorii intercontinentale lungi 🙂

3. Știu că în vara anului 2017 ați călătorit circa 3 luni și jumătate la rând. Pe unde ați mers și cum a fost?

Am pornit în 25 iunie din Cluj, cu mașina, într-un mic tur al Europei. Am explorat mai ales sudul continentului și am mers mult pe lângă mare, pe Coasta de Azur, cu destinația Barcelona, unde am rămas timp de o săptămână. Înainte de Barcelona ne-am oprit la munte, în Pujalt, o zonă minunată, unde doi prieteni buni s-au hotărât să facă o nuntă mai aparte și unde am mers și la primul festival de muzică cu Alexandru (Maldaltura Festival).

Ne-am întors prin centrul Europei, mai mult pe la munte: Montpellier, Grenoble, Chamonix, Bern, Zürich, Gottmadingen, Singen, Rhine Waterfalls, München, St. Wolfgang, Hallstatt, Bratislava, Debrecen, Cluj.

Am revenit la Cluj pentru câteva zile, iar apoi am zburat spre Asia, unde am stat o lună în Bali, în principal pentru cursuri de scuba diving, de unde ne-am întors în 30 septembrie. Ne-a dus fratele meu cu mașina la Budapesta, am dormit acolo o noapte, iar dimineață am zburat la Köln.

Chamonix, Franța – călătorii cu copii.

După excursia prin Europa, am învățat că, cel mai bine, atât pentru Alexandru, cât și pentru noi, este să stăm măcar două nopți într-un loc, chiar dacă e doar loc de tranziție spre altă destinație, așa că o zi am explorat și prin Köln. Apoi am luat trenul spre Luxembourg, de unde urma să zburăm spre Asia și am profitat de ocazie pentru a ne da întâlnire cu niște prieteni buni și fetița lor, veniți din Bruxelles.

Zborurile lungi spre Asia au început în ziua următoare: Luxembourg – Milan – Oman – Kuala Lumpur. Greu. Dar, dintre noi toți (am zburat cu alți șase prieteni), cred că Alexandru a fost cel mai ok și s-a adaptat cel mai repede inclusiv diferenței de fus orar.

Am stat două nopți în Kuala Lumpur, apoi am zburat spre Bali, unde ne-am petrecut următoarea lună, în Tulamben, pentru cursuri de scuba diving. Ionuț a făcut curs de Dive Master, iar eu Open Water Diver. Alexandru a împlinit un an în Bali :).

Peste tot ne-am simțit bine și nu am căutat neapărat spații destinate în special copiilor, ci în primul rând am stat cât mai mult afară, în natură, respectând în același timp nevoia copilului de odihnă și hrană. Poate Chamonix, Barcelona si Bern ar putea fi considerate cele mai child friendly.

Călătoria noastră a costat circa 12 000 euro (toate costurile din Europa și din Asia, timp de peste 3 luni). Acești bani au fost, practic, cam toate economiile noastre pe care am vrut sa le cheltuim astfel.

Călătorii cu copii – Bratislava, Slovacia.

4. Care au fost cele mai reusite momente din călătoria voastră?

Faptul că Alexandru s-a adaptat repede și natural la călătorie, la diferențe de mediu, temperatură, limbă, fus orar, mirosuri și orice altceva. Deși nu e ușor să călătorești cu un copil mic, timing-ul a fost perfect. Am ajuns la concluzia că vârsta lui Alexandru pe tipul călătoriei (între 9 luni jumate și 12 luni jumate) a fost ideală, pentru că am putut să îl purtăm pe durate mai lungi în sistem de purtare, în care să și doarmă (uneori), ceea ce ne-a oferit mai multă libertate de mișcare.

De când el a început să umble are propriile planurile în ceea ce privește destinațiile și locurile pe care vrea să le exploreze 🙂 Deplasarea cu el e mult mai interactivă în momentul de față.

În fiecare loc vizitat am avut cel puțin un moment reușit: de la luat prânzul la fântâna muzicală de pe Margaret Island din Budapesta, la descoperirea Ljubljanei (unul din orașele care mie mi-au plăcut cel mai mult), la plimbări pe plajele de pe Coasta de Azur, la festivalul de muzică din munții Spaniei, la leneveala din Barcelona, la traseele pe care am reușit să le facem în Chamonix, la savurarea orașului Bern, la relaxarea totală și oaza de bine pe care am găsit-o la Airbnb-ul din Gottmadingen sau locurile minunate pe care le-am descoperit în acea zonă, la momentele dintre zborurile lungi spre Asia când toți eram rupți de oboseală, dar Alex se plimba printre oameni, le căuta privirile și îi făcea să zâmbească, la petrecerea de ziua lui Alexandru pe care au organizat-o prietenii din Bali (cu artificii și tot tacâmul), la scufundările din Bali, la faptul ca Alexandru a început sa umble în Bali…și aș putea să continui mult și bine.

Întâlniri interculturale – călătorii cu copii.
De ziua lui Alexandru, în Bali.
Călătorii cu copii, Cinque Terre, Italia.

Un mic exemplu mai detaliat: în Gottmadingen, care este în Germania, ne-am dat seama că suntem foarte aproape de cascada Rinului și am decis într-o zi să mergem să o vizităm. Cascada se află în Elveția, trebuia să trecem granița. Noi începuserăm să ne simțim ca acasă acolo și am plecat cu palma în fund, cum se zice, fără acte, fără nimic. Am ajuns la graniță, ne-a oprit un nene simpatic, ne-a întrebat unde mergem, i-am răspuns.

Ne-a întrebat de acte pentru noi, pentru copil, pentru cățel…noi am ridicat din umeri…având doar buletinele noastre. A mers să discute cu un coleg, ne-a rugat să deschidem portbagajul. Noi deja ne făceam diverse filme. Apoi ne-a zâmbit și ne-a lăsat să trecem. Nici până azi nu ne vine să credem.

Călătorii cu copii – pe lângă Rin.

Iar când am zburat spre Bali, cred că în aeroportul din Luxembourg, s-a așezat lângă noi o mămică cu un băiețel de vârstă apropiată de-a lui Alexandru (părea un pic mai mare, dar nu cu mult). Copilul plângea tare și era de neconsolat.

Alexandru a lăsat mâncarea, se uita doar la băiețel și îi căuta privirea. Când s-au intersectat, a început să îi zâmbească și să se tragă spre el, cumva încerca să îl ajute pe copilul supărat să se liniștească. Ceea ce s-a și întâmplat, în scurt timp. S-a oprit din plâns și a zâmbit înapoi – tot un moment reușit, aș spune.

5. Când vine vorba de călătorii cu copii, știm cu toții că lucrurile nu sunt doar lapte și miere. Care au fost dificultatile din calatoria voastră?

La întoarcerea din Bali, Alex a cules un rotavirus dintr-un aeroport. Începuse să umble și a mișunat prin toate locurile, degeaba l-am tot șters și spălat pe mâini. Așadar, după ce timp de 3 luni nu am avut nici o problemă de sănătate, când ne-am întors în Cluj am stat o săptămână în spital ca să scăpăm de problemele de burtică (și el, și eu). Acum fac haz de necaz, dar nu a fost distractiv deloc.

Alt moment dificil a fost când vulcanul Agung din Bali a hotărât să se înfoaie cât timp am fost noi pe insulă și am trecut prin două evacuări nocturne, prima din Tulamben în Amed, a doua din Amed în Denpasar. Nu a fost nimic periculos și nici nu am scurtat șederea în Bali, dar puteam să ne lipsim de evacuări.

Călătorii cu copii – Bali.

Dificile au fost primele zile de după plecare, atât în turul prin Europa, cât și în Bali. Pentru mine a fost mai greu până când m-am obișnuit, adaptat și convins că Alexandru e bine, iar dacă mă relaxez eu, e chiar și mai bine. Și zborurilelungi spre și dinspre Asia…am crezut că nu se mai termină.

Înainte de toată călătoria noastră lungă, am mai avut o vacanță în Cipru, unde Alexandru a făcut o reacție urâtă pe piele de la soare, cu toate cremele de protecție, pălăriile și feritul de soare la orele de vârf. M-am speriat la început și a fost un pic de panică, dar ne-am calmat relativ rapid. A trecut alergia asta cam după 2-3 săptămâni, eram deja porniți în turul prin Europa, dar nu i-a mai revenit de atunci. “Tratamentul” aplicat a fost o cremă de bebe din unt de shea, deci hidratare, în primul rând, extern și intern.

Ideea este că vacanța asta în Cipru a fost un fel de preview, să vedem ce se poate întâmpla pe drum, departe de casă. Ne-am făcut o idee și despre cum ar fi mai bine să ne învârtim în jurul programului de somn și masă al copilului, ca să ne putem bucura cu toții de călătorie. Și ne-am făcut așteptări realiste de la ce am putea apuca să vedem și să vizităm pe parcursul călătoriilor.

Budapesta – călătorii cu copii.
Chamonix, Franța – călătorii cu copii

6. Cum consideri ca au contribuit calatoriile la dezvoltarea copilului?

Din punctul nostru de vedere, tot ceea ce a fost nou pentru Alexandru, situațiile, locurile și oamenii, au contribuit în cel mai bun mod la dezvoltarea lui armonioasă, naturală, i-au sporit curiozitatea și dorința de a explora, a atinge, a mirosi, a vedea, a simți. Călătoria te pune în atâtea contexte diferite de ceea ce ai avea parte acasă, într-un loc stabil. Și, inevitabil, te solicită să reacționezi și să găsești o soluție. Iar copilul s-a descurcat minunat în toate momentele. Cu toată modestia, suntem extrem de mândri să îi fim părinți.

Bali – călătorii cu copii.

7. Ce lecții are o familie de învățat din călătoriile cu copii?

Din perspectiva mea, călătoriile sunt unul dintre cei mai buni învățători, experiențele din călătorii intră la categoria școala vieții. Chiar dacă nu a fost ceva nou, ne-am reamintit că cel mai important e să comunicăm între noi, mereu, și să avem încredere în noi înșine și unul în altul, mereu.

Lecția cea mai importantă (deși, în mare, și pe asta o știam/simțeam) a fost să avem încredere în Alexandru, mereu. Și în instinctele noastre în ceea ce îl privește pe Alexandru, căci el ne comunică tot timpul ce simte, sau dacă ceva nu e în regulă. Consider că am crescut mult împreună pe durata călătoriilor noastre, care ne-au unit mai mult și ne-au dat încredere în noi, că împreună putem trece peste orice.

Călătorii cu copii – Bali

8. Unde ați mâncat cea mai buna mâncare în călătoriile voastre?

Înghețată în Bologna și cheesecake în Chamonix, la poalele ghețarului :). Dar, la drept vorbind, nu am prea mâncat la restaurante, prin Europa ne-am ales mereu cazări prin Airbnb și am gătit noi. Am ales să gătim noi pentru Alexandru, ca să putem controla diversificarea dietei și modul în care a fost preparată hrana.

Cineva poftește la înghețată.

9. Care sunt obiectele cele mai importante pe care le luați la voi în timpul călătoriilor?

  • Sistem ergonomic de purtare bebe;
  • Jucării pentru mașină/avion;
  • Creme și accesorii de protecție solară;
  • 1-2 cearceafuri spălate cu detergentul nostru de bebe;
  • Detergent de bebe;
  • Detergentul nostru de vase (și eu am pielea sensibilă);
  • Oale și alte instrumente de gătit, pentru că nu toate cazările sunt echipate corespunzător la acest capitol;
  • O mini-farmacie, just in case (ceva pentru febră, ceva pentru tuse, ceva pentru burtică, pansamente, rivanol etc).

Chamonix – călătorii cu copii.

10. Ce călătorii plănuiți în viitor și cum le veți finanța?

După întoarcerea din Bali, am rămas câteva săptămâni în România (la Cluj și la Alba), apoi ne-am mutat în Barcelona. Ăsta era planul, să călătorim toată vara iar apoi să ne relocăm. Așadar, vom încerca să vedem cât mai mult din Spania și Portugalia. Ne dorim să ajungem și în tările din nordul Europei, pe unde nu am fost încă (Norvegia, Suedia, Finlanda). Cum le vom finanța? Păi încercăm să punem cât mai mulți bănuți de-o parte, în principiu banii de concediu de maternitate au mers la șosetă, ca să zic așa, și încercăm să ne folosim doar de salariul lui Ionuț.

Bern.
Chamonix – călătorii cu copii.

11. Recomandări și sfaturi pentru părinții care vor să călătorească?

Cel mai important sfat la care pot să mă gândesc este să nu vă fie frică de călătoritul cu bebe sau cu copii mici și să aveți încredere în voi înșivă și în copilul/copiii voștri! Puteți să începeți cu călătorii pe distanțe scurte, ca să testați terenul, dar luați-vă inima în dinți și începeți. E un sentiment aparte să observi cum, la finalul călătoriei, ai un copil mai fericit, mai încrezător în sine și în puterile sale, mai curios și mai entuziasmat de mediul înconjurător.

Asemenea altor părinți care călătoresc mai mult cu copiii, recomand o planificare cât mai bună înainte de plecare. Informați-vă, citiți experiențele altor călători în zona unde vreți să mergeți, încercați să preveniți posibile probleme ce ar putea să apară sau măcar să vă asigurați că sunteți pregătiți, în caz că ar apărea.

Bali – călătorii cu copii.

În plus, părerea mea e că ar fi de preferat să alegeți locuri de cazare unde să vă puteți simți în largul vostru, fără a vă crea un stres în plus din cauză că e prea gălăgie, sunt mirosuri neplăcute sau zona e nesigură pentru copil etc. Prioritizați și decideți voi, pentru familia vostră, ce e mai important pentru a vă face călătoria cât mai plăcută (poate veți hotarî să alocați mai mulți bani în direcția hranei sănătoase și mai puțini în direcția suvenirurilor, sau în direcția mai multor intrări în diverse parcuri/muzee/grădini șamd).

Pe Ruxandra, Ioan și Alexandru îi puteți urmări pe pagina lor de Facebook, de care urmează să se ocupe mai intens în viitor. În spiritul sfaturilor oferite de Ruxandra, puteți arunca un ochi și pe acest articol, în care vă oferim ponturile noastre pentru organizarea unor călătorii cu copii cât mai reușite.

Pe Kinder Trips scriem despre călătorii cu copii, metode inovatoare de educație, spații de joacă, antropologie și explorare urbană Te invităm să ne urmărești pagina de Facebook și contul de Instagram. Dacă vrei să primești pe email articole și resurse de la noi, ne poți lăsa emailul mai jos:


Lasă un răspuns