În acest material vă prezentăm cîteva sugestii cu locuri de vizitat în Gran Canaria și experiențe speciale pe care să le încercați.

Noi am petrecut 1 lună pe insulă, împreună cu fetița noastră în vârstă de aproape 7 ani. Am stat cam prin toate regiunile principale și am curatoriat pentru voi o listă cu ceea ce am considerat ca fiind deosebit.

Bineînțeles că este o listă subiectivă și bineînțeles că am lăsat la o parte multe alte locuri interesante, pentru a nu ne întinde peste măsură.

Nu ne-am axat pe plaje, pentru că ne dorim să vă arătăm acele fețe mai puțin cunoscute ale insulei. Iar plajele sigur nu le veți rata ?.

În orice caz, vom scrie și articole despre plaje sau articole cu informații practice de călătorie. Urmăriți-ne pe pagina noastră de Facebook, pentru a fi la curent cu publicarea lor!

Vrem să știți că Gran Canaria nu reprezintă exclusiv o ”destinație de plajă”, fiind ofertantă în diverse alte experiențe de trăit și locuri de vizitat, unele cu o dimensiune semnificativă de învățare, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Este o insulă mică, dar complexă și concentrată, care își merită pe deplin renumele de ”micul continent”.

Finca de la Laja și Bodega los Berrazales

Am vizitat acest loc cu puțin timp înainte de plecarea de pe insulă și bine am făcut, pentru că ne-am amprentat acolo cu o foarte bună energie, din care să aducem puțin și acasă ?.

Finca de la Laja și Bodega los Berrazales constituie o fermă veche de 200 de ani, plasată în Valea Agaete, în satul San Pedro, la poalele Parcului Natural Tamadaba (în nord – vestul insulei).

Imaginați-vă mult verde, liniște, sunet de păsărele, la care se adaugă și minunățiile oferite de ferma în sine: plantații de cafea, livezi de portocali, bananieri, plante aromatice, avocado, mango, guava, podgorii.

Este un loc cu adevărat special și chiar merită să vă rupeți din timpul petrecut la plajă pentru a vedea și altceva din multitudinea de lucruri pe care le are Gran Canaria de oferit!

Aici puteți beneficia de un scurt tur informativ printre plantațiile fermei, însoțit de explicații cu privire la procesul de obținere a cafelei.

Apropo, aici se află singura plantație de cafea din Europa! Așa ne-au spus ghizii, așa ne spune și google ?.

Turul se finalizează cu degustări de vin, brânzeturi, cafea, prăjituri, gemuri și portocale, totul contra unui cost de 10 Euro / adult și 4 Euro / copil.

Tururile se pot rezerva online, aici.

Am rămas surprinși să vedem cât de multă muncă și cât de multe boabe de cafea se află în spatele unei ceșcuțe obișnuite.

La fermă se produc și vinuri (5 soiuri), despre care am aflat mai multe vizitând crama și ulterior degustându-le pe îndelete.

În cramă am văzut o fotografie a familiei care deține ferma, cu unul dintre vizitatorii lor faimoși: Stephen Hawking (se pare că a îndrăgit locul și a revenit aici).

Desigur, au și un mic Shop de unde puteți achiziționa produse realizate la ferma lor.

Din păcate, nu dețin și facilități prin care copiii să își poată culege singuri fructe, dar noi suntem de părere că oricum merită să veniți aici cu cei mici, locul fiind superb și foarte relaxant!

Cel mai mult, de la mic la mare, ne-a plăcut să ne conectam cu energia minunată a portocalilor, unii fiind chiar înfloriți.

Ne-am plimbat printre ei, i-am îmbrățișat, i-am mirosit, i-am simțit. Și, desigur, am făcut zeci de poze, din care să ne fie apoi greu să alegem ?.

Am petrecut aici în jur de 2-3 ore. Puteți sta și mai mult după finalizarea turului și a degustărilor, nimeni nu vă va zori să plecați. Atmosfera este deopotrivă relaxantă și prietenoasă.

Tips and tricks

La câteva minute de condus de fermă se află restaurantul Casa Romantica – aparține tot proprietarilor fermei. Noi am degustat mai multe feluri, nu putem spune despre toate că au fost pe gustul nostru. Recomandăm crochetele de pește, legumele pe grătar, platoul cu brânzeturi și vinul.

Din ceea ce am observat, destulă lume vine aici mai mult pentru a savura în tihnă o cafea. Dacă aveți drum spre zona Agaete și vreți să beți o cafea bună, aici este locul.

Aveți nevoie de mașină sau de bus pentru a ajunge atât la restaurant, cât și la plantație. Ambele se află la distanță față de centrul din Agaete, nu se poate merge pe jos (decât dacă aveți tot timpul din lume ?).

Dunele de nisip din Maspalomas

Se află în partea de sud și reprezintă principalul landmark natural al insulei. Este vorba de o rezervație naturală situata la malul Oceanului Atlantic, întinsă între plajele Maspalomas și Playa del Ingles.

Practic un mini deșert (însa unul marginit de hoteluri, ca să ne înțelegem ?). Teoria cel mai des acceptată legată de formarea dunelor este următoarea: în timpul ultimei epoci glaciare nisipul a fost ridicat de pe fundul oceanului, fiind ulterior expus vânturilor care l-au cărat de colo colo pe țărm, conducând în cele din urmă la modelarea dunelor, proces care continuă și în prezent, întrucât dunele își schimbă constant forma în urma interacțiunii cu vântul.

Dunele se întind pe o distanta de cativa kilometri de-a lungul malului și ocupă o suprafață de aproximativ 400 de hectare, fiind compuse din 3 ecosisteme principale: Palmeral, Charca și Dunas (zona cu vegetație, lagună și dune)

Fiind o arie vastă, e bine să vă documentați înainte și să stabiliți cum vreți să o abordați, pentru a vă utiliza cât mai bine atât timpul, cât și energia.

Pe siteul oficial de turism al insulei Gran Canaria găsiți toate informațiile necesare, inclusiv un ghid audio, aici. Iar mai jos vă povestim cum ne-am organizat noi.

Puncte de reper pentru acces:

• Hotel Riu
• Santa Monica Suites (pe aici am intrat noi, mai într-o margine a dunelor, pentru a găsi mai ușor locuri de parcare)

Din dreptul acestor hoteluri ajungeți imediat pe faleză (paseo maritimo), din care se deschid diverse intrări către dune.

Din locul în care am intrat noi, am mai mers aproape 1 km până la malul oceanului. Apoi am revenit la dune si le-am explorat vreo 2 ore, în așteptarea apusului.

Se poate merge pe jos spre dune și dinspre farul din Maspalomas – probabil acesta ar fi cel mai facil si mai popular acces (nu l-am testat).

La circa 200 m de far este si o mica laguna cu păsări, numita La Charca – merită o scurtă explorare.

Tips and tricks

• E de mers la dune mai degrabă în a doua parte a zilei, astfel încât să nu te bată soarele prea tare în cap și să nu te frigă nisipul.
• Încercați să ajungeți cu vreo 2 ore înainte de apus – este superb să îl vedeți de pe dune!
• Dacă prindeți o zi vântoasă, poate este mai bine să amânați explorarea, pentru că nu va fi așa amuzant pentru cei mici ca vântul să le sufle nisip în ochi.
• Alocați minim 3 ore pentru această explorare – copiii vor iubi să urce și să coboare pe dune, astfel încât timpul va trece pe nesimțite.
• Merită să vă plimbați și pe malul oceanului, plaja fiind superbă, cu o amplă deschidere către apă (este vorba de o plajă lungă de câțiva km, care unește stațiunile Maspalomas și Playa del Ingles, în mare parte neamenajată și wild).
• Țineți cont că pentru a explora atât dunele cât și plaja aveți nevoie de un minim de 5 ore, ca să vă bucurați de experiență și să nu fie totul pe grabă. Sau puteți veni în 2 ture: o dată pentru dune, o dată pentru plimbare pe plajă (noi am venit cu totul de 2 ori, ca să ne putem bucura pe îndelete și de plajă, și de dune).
• Luați apă și gustări la voi – odată ajunși pe dune nu aveți de unde cumpăra.
• Se practică destul de mult nudismul în zonă – nu ne-a deranjat absolut deloc, dar v-am spus ca să știți.

Puerto de Mogan

Puerto de Mogan este o mică bijuterie arhitecturală în sudul cel turistic al insulei. Cu siguranță merită o vizită si o explorare pe îndelete!

La bază, Puerto de Mogan este un sat pescăresc care în timp s-a dezvoltat mult din punct de vedere turistic. Motiv pentru care este mai mereu aglomerat și plin (inclusiv de oameni care își fac vacanța aici, nu aflați doar în trecere ca noi).

Dar cu siguranță veți putea găsi oaza voastra de liniște pe străduțele pitorești, cu case albe încarcate de flori fermecătoare, cu balcoane, ferestre și curți ca din povești.

Puerto de Mogan are și o plajă frumușică, plasată într-un golf cu apă lina și limpede. Noi am găsit plaja foarte aglomerată, așa că nu ne-a atras să încercăm și o baie, dar cu siguranță ar fi pe placul celor mici, fiind o plajă cu ape liniște și nisip auriu.

Tips and tricks

➡️ Nu ratați punctul de belvedere aflat sus pe un deal (Mirador Viewpoint). Vă ajută să înțelegeți mai bine structura, geografia si amplasamentul locului.

Ajungeți acolo după o plimbare plăcută pe străduțe strâmte, cu trepte, colțisoare viu colorate și deschideri către curțile oamenilor – ocazie cu care puteți observa tipuri autohtone de locuire și îi puteți provoca pe copii să își imagineze cum ar fi să locuiască acolo.

➡️ Explorați și zona Marinei, printr-o plimbare de-a lungului portului plin cu ambarcațiuni, care se poate continua pe mica promenadă de la malul marii.

➡️ Pentru servit masa recomandam Restaurant Cofradia de Pescadores Mogan – apartine unui soi de asociație a pescarilor, iar pescăria se află chiar în spatele restaurantului, ceea ce înseamnă ca veți mânca proaspăt si bun. Restaurantul este frumos amplasat pe malul apei, cu vedere spre ambarcatiuni.

➡️ Atentie ca mai este un orășel numit Mogan, aflat în apropiere, în zona de munte. A nu se confunda cu Puerto de Mogan.

➡️ În fiecare vineri se organizează o piață în Puerto de Mogan, cu tot felul de produse (inclusiv unele locale). Am aflat că de obicei este foarte aglomerată, însă noi nu am ajuns vinerea pe acolo, așa că nu avem feedback de la fața locului. Mogan este oricum presărat cu tot felul de shop-uri și magazine de suveniruri, așa că dacă aveți în plan o sesiune de shopping poate fi locul potrivit.

➡️ Noi am alocat cam jumătate de zi pentru vizită (în jur de 4 ore). Ar fi stat și mai multe, însă am prins o zi extrem de călduroasă și după aceste ore de mers pe jos nu am mai avut prea multa energie. Merge să petreceți și o zi întreagă aici, mai ales dacă vreți să stați și la plajă.

Restaurant Valle de Mogan

Din Puerto de Mogan, în 10-15 minute de condus sau de mers cu autobuzul ajungeți în orășelul Mogan, aflat mai spre interiorul insulei.

Centrul vechi are o piațetă, o biserică și niște murale cu costume tradiționale canareze. Pe drum veți vedea și o moară (Burnt Mill). Toate aceste obiective merită vizitate într-un foarte scurt timp, dacă tot ați ajuns aici.

Ceea ce vrem noi să vă recomandăm este însă restaurantul Valle de Mogan, considerat a fi unul dintre cele mai bune de pe insulă.

Meniul combină ingrediente proaspete locale, inclusiv unele din grădina proprie, fiind bazat pe rețete tradiționale canareze reinterpretate în stil asiatic de către Chef Marrero (care a petrecut mulți ani în Asia de Sud-Est, fiind așadar de înțeles pasiunea sa pentru bucătăria asiatică).

Puteți opta pentru meniul de degustare (menu degustacion), care vă va trece prin tot ceea ce are restaurantul de oferit. Porțiile sunt bine gândite și servite, astfel încât să nu te ridici de la masă cu senzația aceea obositoare de prea-plin.

Ospătarii vă vor oferi și explicații prietenoase cu privire la feluri sau la modul în care trebuie servite, ceea ce este un lucru binevenit.

Există bineînțeles și varianta de a comanda a la carte.

Prețurile nu sunt chiar dintre cele mai mici, însă este o experiență culinară inedită, pe care merită să o aveți.

Restaurantul este localizat într-o veche fermă, amplasat cu vedere către munți – așadar veți avea parte și de o panoramă frumoasă. Mai multe detalii despre restaurant găsiți aici.

Apropo, pe Instagram avem un album întreg dedicat experiențelor culinare – Gran Canaria Food – îl găsiți aici.

Piscinele naturale din nordul insulei

Piscinele naturale sunt tot un soi de landmark natural al insulei, localizate în principal în partea de nord. În sud noi nu am întâlnit vreuna, nici nu știm dacă există.

Concret, aceste ”piscine” sunt spații cu apă oceanică liniștită, unde poți înota în siguranță, la adăpost de furia și forța valurilor.

Piscinele sunt mărginite de ”breakwaters” sau pietre vulcanice, ceea ce duce la formarea unor ape calme, care îți permit să interacționezi liniștit cu oceanul (mai ales dacă te temi de valurile prea mari sau nu ești un bun înotător).

Mai mult, sunt un loc perfect pentru a face snorkeling. Iar temperatura apei este ușor mai caldă față de oceanul cel larg.

La origine, piscinele naturale reprezintă un rezultat al erupțiilor vulcanice și al scurgerilor de lavă care au definit topografia arhipelagului Canare de-a lungul a zeci de mii de ani.

Practic, ne putem referi la ele ca la niște ”piscine de lavă” care au fost ulterior umplute cu apa oceanului.

Reprezintă locul perfect pentru a te ”boteza” în apele Atlanticului, iar nouă ne plăcea să glumim că nu ai fost pe insulă dacă nu te-ai scăldat din plin într-una dintre piscinele sale naturale.

La cele vizitate de noi am găsit și scări sau facilități pentru un acces cât mai lejer (de fapt am înțeles că toate au). Piscinele în care ne-am bălăcit sau pe care le-am vizitat sunt:

• Las Salinas, Agaete
• Charco de San Lorenzo, San Felipe
• El Atillo (în apropierea restaurantului Marisco și nu departe de San Felipe)

O piscină naturală la care ne-am dorit mult să ajungem, dar pe care mereu am ratat-o cu succes din diverse nepotriviri, este Punta de Galdar.

Am înțeles de la niște prieteni că ar fi și frumoasă, deci am regretat și mai mult că nu am reușit să o cunoaștem. Nu-i nimic, ne rămân locuri noi de descoperit pentru data viitoare! Oricum, o lună abia ne-a ajuns pentru a vedea câte ceva de pe insulă.

Tips and tricks

• Nu ar fi rău să aveți la voi încălțări de apă – cam toate locurile cu piscine naturale vizitate de noi erau înconjurate de zone pietroase care pot deveni alunecoase. Chiar și cu încălțări, aveți grijă la alunecușuri!
• Piscinele din Agaete erau destul de adânci – dacă copiii nu știu să înoate trebuie să aveți la voi colac sau aripioare.
• Tot în Agaete fetița noastră a alunecat pe niște formațiuni destul de ascuțite (nu s-a lovit rău, din fericire, a fost o nimica toată). Însă recomandăm să fiți cu ochii pe copii – înotul într-o piscină naturală merită cu vârf și îndesat, fiind o experiență deosebită, dar zonele din jurul lor nu sunt neapărat cele mai child friendly (cel puțin la piscinele vizitate de noi). Puțină grijă și totul va fi bine!
• Nu vă lăsați păcăliți de senzația inițială de la intrarea în apă, ca e rece ca gheața. Dați-vă puțin timp să vă aclimatizați, iar dupa câteva secunde de bălăceală o să vedeți că devine chiar plăcut. Temperatura apei a fost pe undeva la 20-21 de grade. Să nu uităm că e vorba de Oceanul Atlantic, nu e ca și cum devine vreodată ciorbă.
• La unele dintre aceste piscine există unele facilități, iar la altele nu. Spre exemplu, în Agaete există WC-uri și un bar, iar la Charco de San Lorenzo sunt atât toalete, cât și dușuri.

Artenara

Artenara este un orășel pitoresc cocoțat pe munții din interiorul insulei Gran Canaria. Are o energie aparte, care ne-a adus cumva aminte de mult îndrăgitul nostru sătuc Șirnea.

Este localitatea aflată la cea mai înaltă altitudine din Gran Canaria.

În Artenera găsiți destule obiective ecoturistice de vizitat și trasee montane de parcurs prin munții din împrejurimi.În apropiere se află și Parcul Natural Tamadaba (cu  păduri de pini seculari).

Noi am explorat următoarele obiective:

• centrul vechi din Artenara
• câteva dintre punctele sale deosebite de belvedere, cu priveliști ample asupra lanțurilor muntoase din zonă – cel mai cunoscut este Miguel de Unamuno view point, care conține o sculptură dedicată acestui autor care a petrecut timp și a scris pe insulă, în jurul anului 1900 (există chiar și o rută culturală numită Unamuno’s Route in Gran Canaria)
• Muzeul Etnografic „Casas Cuevas”, localizat în niște peșteri scobite în stânci vulcanice
• Centrul de Interpretare Risco Caido y Las Montanas Sagradas
• Ermita de la Cuevita – un altar localizat într-o peșteră, cu o sfântă care a fost numită protectoarea folclorului și a ciclismului din Gran Canaria ?

Alte puncte de interes, dar la care nu am ajuns:

• Complejo Arquelogico de Acusa
• Cueva de los Candiles
• Cuevas de Caballero
• Traseu montan cu plecare din Artenara, până sus pe Muntele Artenara (2 km)
• Trasee în Parcul Natural Tamadaba

Aceste peșteri vizitate de noi prin Artenera definesc în fapt întreaga zonă – în trecut,  au fost utilizate de vechiile civilizatii pre-Hispanice pentru locuire, depozitare de alimente, performare de ritualuri și pe post de cimitire.

Se numesc ”așezăminte troglodite” și le mai regăsim, din ce am văzut, pe continentul african (de altfel vechiile civilizații care au populat insula se presupune că se trag din triburile berbere venite din nordul și vestul Africii).

Ulterior peșterile au fost refolosite de colonizatorii spanioli, fiind astfel puse bazele unei întregi culturi a locuințelor în pesteri (cave house culture), care se conservă pâna în ziua de azi!

Peșterile în care este localizat muzeul au fost reabilitate în 1960. O simplă plimbare prin Artenara o să vă scoată în cale numeroase locuințe contemporane clădite în peșteri.

Risco Caido y Las Montanes Sagrades (The Sacred Mountains of Gran Canaria)

Risco Caido y Las Montanes Sagrades reprezintă un întreg peisaj cultural, etnografic, istoric și arheologic din insula Gran Canaria, intrat în patrimoniul mondial UNESCO, în 2019.

Acest peisaj este format din munți considerați a fi sacri de către fostele culturi pre-Hispanice.  Zona abundă în monumente geologice, diverse sanctuare, foste grânare (scobite tot în stânci, conform specificului zonei), peșteri și așezări troglodite, sit-uri arheologice.

Ai nevoie de câteva zile pentru a te imersa în vastitatea acestui peisaj cultural (care nu este localizat într-un singur loc, ci întins pe mai multe arii) și a înțelege câte ceva din istoria sa.

Iată cum am procedat noi:

• Ne-am stabilit baza în orășelul montan Tejeda pentru 5 zile.
• Am început explorarea peisajului cultural și arheologic Risco Caido y Las Montanes Sagrado prin vizite la muzee locale. Am fost la Centrul de Interpretare Risco Caido din Artenera, la Centrul de Interpretare din Tejeda, la Muzeul de Etnografie din Artenara (axat pe practici și tradiții mai moderne, nu aborigene, dar am vrut să ne familiarizăm cu peșterile, muzeul fiind amplasat chiar în niște foste peșteri pre-hispanice, reabilitate).
• Ulterior am făcut hike-uri în zona munților sacri, mai precis am urcat la Roque Nublo și la Roque Bentayga.
• Am mers hai hui cu mașina printre munți, cu opriri de conectare cu natura și cu energia locurilor, fără obiective anume. Cu ocazia aceasta, ne-am bucurat de niște apusuri și jocuri de lumini fantastice.
• Am explorat sit-ul arheologic Cueva del Rey, cu peșteri construite în mod supraetajat – ca un fel de bloc amenajat într-o stâncă de origine vulcanică. Am ajuns aici cu ajutorul GPS-ului (exact asta am pus pentru ghidaj, Cueva del Rey).
• Un loc unde ne-am dorit să ajungem, dar nu am mai avut timp, este Cenobio de Valeron, un vechi grânar supraetajat, amenajat tot în peșteri de către vechile triburi aborigene de pe insulă. Dacă aveți timp, mergeți – cu siguranță reprezintă ceva ce nu vedem chiar toată ziua bună ziua!

Pentru noi 5 zile au fost suficiente pentru descoperirea acestui peisaj cultural, însă depinde de ritmul fiecăruia, interese și intensitatea dorinței de cunoaștere.

Ceea ce am explorat noi din acest peisaj este o mică parte, dar a fost suficient cât să ne dea o perspectivă de ansamblu și să venim în contact cu informațiile necesare.

Probabil dacă va interesează arheologia și istoria, dacă vă pasionează foarte mult drumețiile montane, veți simți nevoia de a petrece mai mult timp în zonă, de a explora mai multe sit-uri arheologice și a încerca diverse trasee prin munți.

Centrul de Interpretare Risco Caido y Las Montanas Sagradas

Dacă vreți să aprofundați povestea cu peșterile locuite de aborigenii „Gaunches”, cu ritualurile lor, cu munții sacri, cu modalitățile lor de a elabora calendare astronomice, vă stă la dispoziție Centrul de Interpretare Risco Caido y Las Montanas Sagradas (amenajat la rândul său prin excavarea unui munte din Artenera).

De fapt, cel mai bine este să mergeți în acest centru ca punct de start în procesul de descoperire a peisajului cultural Risco Caido y Las Montanes Sagrades.

Partea cea mai captivantă a expoziției este o peșteră reprodusă (peștera nr. 6 din complexul arheologic Risco Caido, nedeschis publicului larg), cu funcție de templu și calendar.

Aici veți înțelege cum măsurau populațiile pre-hispanice solstițiile și echinocțiile, cu ajutorul intensității unei raze de lumină (și de la soare, și de la lună) care pătrundea printr-un mic orificiu lăsat în peșteră, reflectată pe tot felul de desene (mai precis triunghiuri).

În felul acesta, ei se orientau cu privire la muncile agricole și momentele potrivite în care să înceapă semănarea câmpurilor.

Desenele de pe pereți (care se regăsesc în multe sit-uri arheologice de pe insulă) simbolizează în fapt forma organelor genitale feminine și fertilitatea femeilor, corelată cu fertilitatea câmpurilor și cu ritmurile naturii.

Accesul în acest centru este gratuit, dar se face cu programare prealabilă.

Precum vedeți, Gran Canaria nu reprezintă doar o destinație de plajă, fiind bogată în peisaje culturale, istorice și arheologice, care pot aduce o dimensiune educativă vacanței voastre și pe care este păcat să le ratați.

Roque Nublo și Roque Bentayga

Dacă tot am menționat mai sus cei 2 monoliți vulcanici numiți Roque Nublo și Roque Bentayga, repere importante din peisajul cultural Risco Caido & Las Montanes Sagrades, haideți să vă povestim mai multe despre ei.

Acești 2 monoliți, alături de un al treilea, numit El Fraile (la care noi nu am ajuns) străjuiesc marginile unei ”căldări” vulcanice (caldera) rezultate în urma unui masiv colaps vulcanic.

Împreună, formează un important landmark geologic, geografic și simbolic al insulei Gran Canaria – un peisaj impresionant, pe care scriitorul Miguel de Unamuno l-a descris drept o ”furtună pietrificată” (la tempestad petrificada).

E bine să știți că aceste 2 obiective merită abordate separat, în zile diferite, mai ales dacă sunteți cu copiii și nu vreți să îi alergați de colo colo.

Pentru început, noi am mers într-o drumeție la Roque Nublo, un monolit de origine vulcanică înalt de aproximativ 70 de metri.

Am ajuns cu mașina din Tejeda (cam 30 de minute de condus, pentru că sunt serpentine pe tot drumul). Am parcat acolo unde parchează toată lumea (puneți pe GPS Roque Nublo sau Apparcamiento de la Degollada).

Traseul are circa 1.5 km (pe sens, deci în jur de 3 cu totul) și îl parcurgeți cu copiii în aproximativ 45 – 50 de minute (dus). Nouă ne-a luat un pic mai mult, pentru că nu ne-am grăbit și am tot poposit în păduricile de pin întâlnite pe drum.

Cu totul am stat vreo 5 ore pe munți (hike, popasuri, poze, admirat peisaje, mâncat etc).

Tips and tricks

• Veți fi la altitudine de 1813 m deasupra nivelului mării! Ceea ce înseamnă că aveți nevoie de haine adecvate, mai ales iarna. Poate fi cald (am stat și în tricou, am avut nevoie de șepci pe cap + niște loțiune de soare pe față), dar poate fi și frig (ne-au înghețat mâinile la întoarcere, dar nu și capul – noroc că am avut căciuli la noi). Am făcut acest hike în luna ianuarie.
• Nu vă aventurați pe traseu fără încălțăminte corespunzătoare sau echipament adecvat.
• Abordați traseul fără grabă și fără a îngrămădi alte obiective de vizitat în aceeași zi, pentru a vă bucura de peisaje și aerul de munte. Dacă doriți, puteți urca și până la vârful Pico de las Nieves, cel mai înalt de pe insulă (cu mașina, odată reîntorși în parcare). Noi nu am mai avut energie.

La Roque Bentayga am ajuns în altă zi. Din păcate, am găsit închis pentru renovare eco-muzeul Parque Arquelogico de Bentayga, aflat la baza stâncii, pe care chiar voiam să îl vizităm.

Roque Bentayga a fost o importantă așezare a populațiilor pre-hispanice, cu diverse funcțiuni (locuire, sit religios, depozitare alimente, cimitir etc).

În prezent este un sit arheologic care conține peșteri și așa numitul ”almogaren” (spațiu unde s-au derulat practici religioase ale aborigenilor care au locuit pe insulă).

Se află la 1414 m deasupra nivelului mării și este o rocă veche de 4-5 milioane de ani, la fel ca Roque Nublo!

Ambii monoliți au fost utilizați pe post de ”instrumente” astronomice – vechiile populații măsurau echinocțiile și solstițiile raportându-se la modul în care cădea lumina pe aceste stânci.

Adevărul este că locul chiar are o energie aparte, care te impresionează chiar și fără să vrei.

Traseul de acces spre vârful Roque Bentayga are circa 2 km. Noi nu am urcat chiar până în vârf, nu am simțit nevoia. Am ajuns destul de târziu și am preferat să observăm în liniște apusul spectaculos al soarelui și modul în care lumina se reflecta pe munții din jur, fără să ne agităm să ajungem până în vârf.

Ansamblul Bentayga include și alți monoliți, cum ar fi Roque Camello, Cueva del Rey și El Roquete, răspândite pe o distanță de aproximativ 2 km.

La Cueva del Rey am ajuns cu mașina, după ce am condus câțiva km față de Roque Bentayga, pe un drum cu ceva hăuri în dreapta ? (am pus câteva poze de la Cueva del Rey mai sus, unde am vorbit despre peisajul cultural Risco Caido y Las Montanes Sagrades).

Tejeda 

Tejeda este o așezare fermecătoare, compusă din case cu fațade albe (pueblos blancos), care de altfel face parte din lista oficială a celor mai frumoase localități rurale din Spania.

Amplasamentul satului este cumva în mijlocul căldării vulcanice despre care v-am mai povestit mai sus – zona se numește bazinul Tejeda.

De aici ai priveliști panoramice spre monoliții Roque Nublo și Bentayga. Noi ne-am cazat la Rural Apartments Fonda de la Tea și practic le vedeam atât de pe balcon, cât și din pat.

Tejeda reprezintă un soi de Bușteni sau Sinaia de la noi – punct de plecare pentru iubitorii de drumeții montane.

Dar poți veni în Tejeda și fără intenția de a face drumeții: pentru o plimbare tihnită pe străduțele pietruite sau pentru a mânca o prăjitură cu migdale din numeroasele Dulcerii așezate pe drumul principal.

Tot în Tejeda se produce și marțipan bazat pe migdale, însă trebuie să recunoaștem că nouă ni s-a părut cam doldora de zahăr, nu ne-am omorât după el.

În afară de monoliții vulcanici pe care îi are în preajmă, Tejeda mai este vestit și pentru migdalii săi, pe care noi am avut norocul să îi prindem înfloriți în ianuarie.

Am înțeles că perioada lor de înflorire ar fi în februarie, dar noi am întâlnit în ianuarie o grămadă înfloriți, iar unii deja se scuturau.

Ce altceva mai puteți face în Tejeda:

• Plimbări pe străduțe și fotografii în tot felul de colțuri pitorești
• Vizitați un foarte interesant Muzeul al Plantelor Medicinale (acces 2 Euro). De aici vă puteți cumpăra ceaiuri din plante de pe insulă (unele endemice), la un preț foarte bun (1 Euro o pungă mare) și geluri de aloe vera (cultivată pe insulă).
• Vizitați Centrul de Interpretare, cu informații utile despre peisajele culturale, istorice și arheologice din zonă (acces gratuit)
• Vizitați Muzeul Abraham Cardenes (un sculptor născut în Tejeda) – noi nu am apucat și ne-a părut rău. Dar am admirat sculpturile presărate prin oraș.

Terase panoramice (miradores)

Gran Canaria, la fel și alte insule din arhipelagul Canarelor, abundă în puncte de belvedere de unde puteți admira peisaje panoramice deosebite.

Acestea sunt răspândite pe tot cuprinsul insulei, constituind o rețea numită Canaria Mirador Lookout Network. Este musai să ajungeți măcar la unul!

De la noi aveți 2 recomandări ?.

Mirador Degollada Becerra

Se află în centrul insulei, în zona muntoasă, oferind spre admirare cel mai faimos skyline din Gran Canaria! Noi l-am prins într-un moment de grație: la apus, scăldat într-o mare de ceață, înmiresmat cu arome de pin și aer tare de munte.

De aici puteti observa în toată splendoarea un peisaj vulcanic panoramic, cu monoliți precum Roque Nublo și Roque Bentayga, munți, canioane și așezări rurale.

În planul cel mai îndepartat se vede vulcanul Teide, de pe insula învecinată Tenerife. Între Teide și restul vârfurilor din imagine se află, desigur, Atlanticul cel atotputernic.

Oprirea la Mirador Degollada Becerra se poate combina cu hike-ul spre Roque Nublo (așa cum am făcut și noi). Dacă veniți aici la apus, este cu atât mai bine.

Punta Sardina Lighthouse

Acest punct de belvedere este situat lângă Farul din Sardina del Norte, în nordul insulei, după cum spune și numele localității.

Aici am văzut noi unul dintre cele mai frumoase apusuri pe Atlantic, într-o seară liniștită, fără pic de vânt, cu cer foarte senin, astfel încât se vedea perfect vârful vulcanului Teide din insula Tenerife.

Există o mică amenajare, cu bănci și o platformă orientată spre ocean și spre coasta Agaete, unde seara se adună lumea pentru a sta la taclale și a se bucura de apus.

Un alt mirador pe care îl aveam pe listă, dar la care nu am reușit să ajungem, este Mirador del Balcon. Cu siguranță este  absolut spectaculos, din ceea ce am văzut prin poze, iar data viitoare ne-am propus să îl vedem neapărat.

Tur ghidat de ecoturism

Dacă veniți în Gran Canaria pentru o vacanță la plajă dar vreți să luați totuși contact cu alte părți ale insulei, fără prea mare bătaie de cap sau timp alocat documentării / planificării, soluția ar fi să apelați la un tur ghidat.

Noi ne-am bucurat să îl cunoaștem pe Rafa Molina de la mica agenție de turism Etno Experience Canarias și ne-am lăsat cu încredere pe mâinile lui pentru câteva ore bune.

Mai întâi, Rafa ne-a introdus în lumea transhumanței din Gran Canaria, un fenomen încă prezent pe insulă, cu origini în perioada pre-Hispanică.

În prezent, există aproximativ 20 de păstori pe insulă, care au grijă de peste 5000 de animale (oi și capre). Noi am vizitat una din stânele din Gran Canaria și am asistat la procesul de producție a brânzei.

A fost foarte interesant să stăm de vorbă cu păstorii și cu femeile implicate în realizarea manuală a unora dintre cele mai bune brânzeturi de pe insulă.

Unele dintre provocările cu care se confruntă le-am putut regăsi și la noi în țară: faptul că din ce în ce mai puțini tineri sunt interesați de păstorit și de producerea brânzeturilor, existând riscul ca ei să nu mai aibă cui transmite cunoștințele și meseria.

Le-am arătat și noi poze cu păstoritul din satele de la poalele Pietrei Craiului, pe unde ne facem veacul anual, iar ei au rămas surprinși de similitudinile identificate.

La stația de producere a brânzeturilor era totul curat ca în palmă. Aceste brânzeturi ajung ulterior în magazine de desfacere cu produse tradiționale sau în meniul restaurantelor.

Ca să urmăm până la capăt ”drumul brânzei”, am vizitat și noi ulterior (în altă zi) un astfel de magazin, mai precis Centro Turistico La Bodega din Santa Maria de Guia.

Magazinul este gândit ca un mic centru turistic, cu tot felul de informații despre transhumanță și despre produsele de pe insulă. Au și mese unde poți sta pentru a degusta produse.

Un loc foarte fain, per ansamblu, care ne-a făcut să ne întrebăm de ce oare nu sunt valorificate și produsele tradiționale sau obiceiurile din România într-un astfel de mod, care cu siguranță ar putea avea succes dpdv turistic.

Desigur că ne-am aprovizionat cu brânzeturi de la magazin, inclusiv un soi special de pe insulă, numit ”queso de flor”, închegată cu un soi de zeamă în care au fost infuzate plante.

După vizita de la stână, cei de la Etno Experience Canaria ne-au mai ghidat pe un traseu montan înverzit, cu vederi spre ocean. Am prins o zi senină, excelentă pentru hike. A fost ceva deosebit să facem o drumeție montană cu priveliști clare spre Oceanul Atlantic.

Traseul se numește Pino de Galdar, dar noi nu l-am parcurs în întregime, ci doar o parte. Totul presărat cu informațiile prețioase oferite de Rafa Molino despre floră, faună, nume de păduri și vârfuri montane, plus orice altceva ne interesa.

Dacă vreți să descoperiți insula sub ghidaj profesionist și prietenos, noi îi recomandăm cu încredere pe cei de la Etno Expericene Canarias.

Prețurile diferă (pot fi între 80 – 300 Euro), în funcție de numărul de persoane, numărul de ore pe care le petreceți, traseu și obiective, transport și masă (pot fi incluse sau nu).

Parcul Arheologic Cueva Pintada din Galdar

Numele originar al orașului Galdar datează din perioada aborigenă și era inițial Agaldar, fiind un loc important pentru populațiile care au locuit pe insulă în perioada pre-Hispanică.

Centrul vechi din Galdar a fost declarat sit patrimonial istoric și artistic, iar o explorare urbană pe străduțe este cu siguranță recomandată.

Vă puteți uita după:

• Teatro Municipal
• Iglesia de Santiago de Galdar
• Ermita de San Sebastian
• Casa Verde de Aguilar
• Plaza Grande
• Cel mai bătrân arbore dragon de pe insulă (undeva la 300 de ani), aflat în curtea interioară a Primăriei (dar trebuie să ajungeți în prima parte a zilei, noi nu am reușit)

Pe lângă Galdar sunt și piscine naturale unde vă puteți opri pentru o baie: Piscinas de Punta de Galdar și Piscina Natural Norte de Galdar (noi nu am reușit să ajungem, din păcate, mereu am trecut prin zonă având alte obiective).

Dacă vreți să mergeți la plajă la plajă, noi recomandăm Sardina del Norte, aflată la 5 km de Galdar.

Din punctul nostru de vedere, cea mai importantă atracție din Galdar este Muzeul și Parcul Arheologic ”Cueva Pintada”.

În acest muzeu vă veți familiariza cu unele dintre cele mai importante momente din istoria insulei: perioada pre-Hispanică și colonizarea Castiliană care a avut loc acum câteva secole.

În muzeu veți vedea obiecte rămase de la civilizațiile pre-Hispanice, proiecții de filme, iar apoi veți ajunge în sit-ul arheologic Cueva Pintada, unde sunt rămășițe ale vechilor locuințe aborigene, dar și adăposturi recreate integral, astfel încât să ne facem o impresie cât mai clară despre cum arătau și cum erau structurate.

Punctul cheie al vizitei îl reprezintă chiar peștera pictată (cueva pintada), o încăpere sculptată în rocă vulcanică și decorată cu motive geometrice.

Întregul sit a fost îngropat sub o plantație de bananieri, iar ulterior proprietarul a donat terenul municipalității, descoperirea fiind de o deosebită importanță.

Au și un Shop foarte drăguț de unde puteți cumpăra amintiri deosebite de pe insulă, cum ar fi magneți cu motive geometrice aborigene sau ”pintaderas” (un fel de ștampile tot cu motive geometrice, folosite de aborigeni pentru a decora vase de ceramică, locuințe și chiar corpuri).

Turul în muzeu și în sit-ul arheologic va fi ghidat – trebuie programat înainte, cel puțin acestea erau condițiile în timpul pandemiei (nivelul de alertă 4 pe durata șederii noastre pe insulă). Detalii despre costuri și orar găsiți aici.

De vizitat în Gran Canaria – alte sugestii

Cam acestea ar fi, pentru moment, propunerile noaste cu locuri și experiențe pe care să nu le ratați atunci când vă aflați în Gran Canaria.

Vom reveni cu articole noi!

Puteți consulta și site-ul partenerilor noștri Gran Canaria Tourist Board, unde veți găsi o sumedenie de informații utile, în diverse limbi de circulație internațională.

Vrem să vă mai împărtășim și alte locuri pe care le mai aveam pe listă, dar unde nu am reușit să ajungem.

• Un observator astronomic (sunt destul de multe pe insulă și probabil merită vizitate)
• Pădurea laurisilva ”Los Tilos de Moya” (rămășițe din jungla subtropicală care acoperea cândva întreaga insulă)

Alte articole despre Gran Canaria

➡️ CE AM VIZITAT ÎN SUDUL INSULEI GRAN CANARIA

➡️ LAS PALMAS DE GRAN CANARIA CU COPILUL – 2 ZILE DE EXPLORĂRI URBANE

➡️ VACANȚĂ ÎN GRAN CANARIA – CE AM VIZITAT ÎN SUDUL INSULEI

➡️ MIC GHID DE CĂLĂTORIE PENTRU NORDUL ȘI CENTRUL INSULEI

➡️ Au mai scris despre Gran Canaria colegii bloggeri de la Mami și tati scriu, aici.

Nu uitați să ne urmăriți pe Instagram și pe Facebook!

Proiectul nostru de călătorie în Gran Canaria s-a derulat în parteneriat cu Gran Canaria Tourist Board, cărora le mulțumim pentru sprijin.

Textele și fotografiile ne aparțin – se pot prelua doar cu acordul nostru scris!

Pe Kinder Trips scriem despre:

• Călătorii cu copii
• Educație în natură
• Comunități și stiluri alternative de viață

Dacă vrei să rămâi în legătură cu noi și să primești articole direct în inbox, ne poți lăsa emailul mai jos:

Am citit politica de confidențialitate și sunt de acord cu ea.

Adresa de email:

Leave this field empty if you're human:

Nu uita să te înscrii în grupul nostru privat de Facebook!

Se numește Educație în Natură și Călătorii cu Copii – aici publicăm în mod frecvent resurse despre natură și educație în aer liber. 

CITEȘTE ȘI: