Berlin reprezintă pentru mine un spațiu de care mă leagă o sumedenie de amintiri și în care am avut parte de multe experiențe formatoare. Acum mai bine de 12 ani colindam și exploram intens subculturile acestui oraș, și în interes antropologic dar și pentru că voiam să mă distrez. Nu îmi imaginam că într-o bună zi aveam să planific călătorii cu copii în Berlin!

Mi-am scris lucrarea de la Masterul de Antropologie și Dezvoltare Comunitară despre locuirea alternativă și squaturile care populau Berlinul acum 10 ani, când lucrurile arătau încă diferit, deși vântul schimbării începuse să bată oricum destul de puternic, chiar și atunci. Între timp, Berlinul a devenit un oraș mai scump, prețul locuințelor și al chiriilor a crescut foarte mult, squaturile s-au cam volatilizat, numărul turiștilor s-a înzecit iar undergroundul a devenit mainstream.

Nu mai fusesem de ceva ani în Berlin, până la data de 10 octombrie 2016, când am zburat aici împreună cu Silviu și fetița noastră în vârstă de 1 an și 7 luni. Pentru mine revenitul în Berlin a reprezentat și o întoarcere simbolică in timp, pe vremea când vizitam frecvent orașul, trăiam tot soiul de experiențe si intervievam zeci de oameni pentru lucrarea de dizertație. Un prilej numai bun pentru retrospective și reevaluări de tot felul, dar și pentru un nou tip de explorare / experiențe urbane, cu pitica Noria la pas. Alte glasuri, alte încăperi…

A fost o călătorie specială, în timpul căreia am realizat multe lucruri (noi ca familie), ni s-a făcut dor de casă (ceea ce nu ni se întâmplă prea des) și am decis că momentan vom suspenda mutarea la Brașov, pe care ne-o doream de atâta timp. Berlinul ne-a făcut să reevaluăm Bucureștiul, ideea de ”acasă” și toate experiențele de care avem parte aici, dar într-un sens pozitiv, fără să ne plângem de cât de nașpa e Bucureștiul în comparație cu Berlinul, ci dimpotrivă, să reconsiderăm părțile bune pe care le avem la dispoziție.

Cum a fost primul nostru zbor în trei

**Am avut ceva emoții, deși s-a dovedit apoi că nu e cazul. La dus micuța a adormit imediat cum am decolat iar când s-a trezit ar fi vrut sa exploreze tot prin jur, daca s-ar fi putut. A scăpat de durerea in urechi la decolare pentru ca am ținut-o la sân, lipita de mine, dar la aterizare n-a mai funcționat, a durut-o si a plâns.

** Se stie ca urechile copilașilor sunt tare sensibile la presiunea din atmosfera, de aceea, in timpul zborurilor, la aterizare si la decolare e bine ori sa le dai o acadea baby-friendly, ori sa ii ții la sân si sa suga cat mai des. La noi nu a mers cu acadeaua, iar la aterizare era mult prea interesată de oamenii din jur ca sa mai vrea altceva. La întors lucrurile s-au derulat în timpul zborului ceva mai bine, deși în așteptarea avionului Noria a cam făcut haos prin aeroport, comparativ cu prima dată, când a fost liniștită. Ne-am asigurat, spre aterizare, că mestecă ceva încontinuu. Se pare că micuța a reținut bine durerea aceea de ureche, pentru că și acum, când vorbim de avioane, ne arată urechea (”teta”) și zice ”auch”.

** Am avut bilete foarte ieftine, cam 10 euro/persoană un drum. Practic, biletele adulților au costat apr. 40 de euro dus-întors (la Ryan Air), la care s-a mai adăugat taxa de infant (20 euro/drum), deci 80 de euro cu totul. Am mai plătit pentru a ne rezerva propriile locuri în avion – puteam să ne lipsim de treaba asta, că oricum am fi primit locuri împreună, dar se pare că tot a ajutat la ceva: lângă noi nu a mai fost repartizată vreo persoană, nici la dus, nici la întors, ceea ce a ajutat foarte mult la înlesnirea explorării și la fâțâială continuă a Noriei prin avion.

** Din avion am văzut peisaje superbe cu munții Carpați. A fost prima data cand am privit munții de sus, intr-o astfel de perspectiva, prilej de a reflecta și asupra unor alte tipuri de perspective legate de viața mea de zi cu zi.

Munții Carpați văzuți din avion

Călătorii cu copii în Berlin – unde am stat

** Am locuit timp de o săptămână la niște prieteni, într-o colectivitate unde oamenii împart spații comune generoase, pe care si le-au amenajat si renovat singuri. Au si o cameră pentru oaspeți, pe care o finanțează de asemenea în mod colectiv. Sistemul dupa care se organizează cu mâncarea este următorul: fiecare persoana gătește o data pe săptămana pentru toata lumea si face cumpărăturile pentru casa, din fonduri proprii, apoi în restul săptămânii stă liniștita si își vede de treaba. Curățenie de întreținere fac cu rândul și pentru curățenie generală vine din când în când o persoană special angajată.

** Prietenii noștri germani (care au o fetiță de un an) locuiesc de 2 ani în această colectivitate iar înainte de a veni aici au avut propriul apartament închiriat. Au decis ca li se potrivește mult mai bine traiul colectiv si au renunțat la super apartamentul de dinainte. Ei sunt de părere că pentru binele relației le vine mult mai la îndemâna să trăiască și cu alți oameni prin preajmă. În plus, copilul lor crește, practic, într-o mare familie.

** A fost interesant să locuim într-o astfel de colectivitate, dar la finalul șederii ne-am dat seama că noi nu am alege o astfel de variantă, indiferent câte beneficii de socializare & organizare a vieții de zi cu zi îți aduce.

În livingul apartamentului colectiv în care am locuit

Călătorii cu copii în Berlin – colectivitatea în care am locuit.

Așa arată holul unui proiect colectiv de locuire :))

Terasa apartamentului colectiv în care am locuit timp de 1 săptămână.

Călătorii cu copii în Berlin – cum ne-am petrecut timpul

Am avut pe listă multe obiective dar și așteptarea realistă că nu le vom putea atinge pe toate. Orice părinte de toddler știe cât de imprevizibil îți poate fi programul alături de un copil mic, mai ales atunci când ești în deplasare și îl scoți din mediul lui. La noi, din punctul ăsta de vedere, e foarte bine, în general Noria se adaptează imediat oriunde ar fi .Dacă suntem noi cu ea, totul e ok, explorează și descoperă într-o veselie. Cu toate acestea, rămâne destul de dificil să coordonezi diverse aspecte într-o călătorie: somnul și mesele copilului, gestionarea odihnei părinților, locurile unde vrei să ajungi, plus găsirea energiei de a te urni.

Per ansamblu, noi zicem că am reușit să facem destul activități în Berlin, mai ales că nu am avut de parte de o vreme tocmai prietenoasă, ci una care te îndemna să stai mai degrabă înăuntru. Am fost însă pregătiți cu haine impermeabile pentru Noria, așa că nu am avut o problemă în a ieși pe orice fel de vreme.

** Am mers la Grădina Zoologica si la Aquarium. Nu suntem fani grădini zoologice, dar Noria a tot cercetat o grămada de cărțulii cu animale si a devenit foarte pasionata de ele, asa ca ne-am gândit ca e o buna ocazie sa le vadă și live. Am nimerit o zi întunecata si umeda, dar ne-am echipat bine si nu am avut probleme – de altfel, grădina era plină de lume, mai ales copii. Vremea neprietenoasa nu părea sa fie un impediment.

Oricum, în Berlin ne-am facut antrenamentul pentru ieșit pe orice fel de vreme si sperăm că vom face la fel și acasă. Cel mai mult i-au plăcut Noriei leii, pinguinii si focile, unde am prins și ora cand erau hrănite (15:15 în fiecare zi). Dar adevărata revelație a venit la Aquarium, unde cu greu se desprindea de vitrinele cu pești și meduze. Pe acestea din urma le-a observat serioasă si extrem de atenta, la fel ca noi.

Întotdeauna am considerat meduzele un fel de OZN-uri la care te poți uita cu fascinație ore în șir. A fost o zi obositoare dar foarte frumoasa. Am stat plecați de acasă aproape 10 ore la rând (cine are copil mic își poate imagina ce înseamnă asta). Noria a tras un pui de somn la Aquarium și s-a reîncărcat, dar noi eram epuizați la finalul zilei.

Călătorii cu copii, în Berlin – Aquarium.

Călătorii cu copii în Berlin – Aquarium.

** Ne-am plimbat aproape zilnic în parcul Haseinde, aflat lângă casa prietenilor noștri, din cartierul Kreuzberg. Un parc cu spații aerisite și generoase, care merită să fie vizitat și în care este o plăcere să te plimbi sau să te tolănești la soare pe pajiști. Sau să te joci cu zmee, cum făceau alți.

Parcul are și un colț cu animale care locuiesc în țarcuri largi. Nu mai văzusem pe viu conceptul acesta de parc combinat cu spații unde locuiesc animale, mi s-a părut interesant și educativ pentru copii. Aici Noria a interacționat cu un grup de căprioare, pe care le-a mângâiat și le-a hrănit cu castane. Prilej cu care mi-am dat seama ca eu nu am făcut vreodată în viața mea lucrurile astea: nu am atins o căprioară și nu le-am hrănit cu castane, nici habar nu aveam cât de mult le plac castanele.

Călătorii cu copii în Berlin – Noria hrănind căprioarele din Parcul Haseinde.

** Am vizitat Muzeul Copiilor, aflat într-o clădire istorică, foarte frumoasa. Locul acesta era mai degrabă un mic playground decât un muzeu; nimic extraordinar, doar un loc ok pentru petrecut o după-masă ploioasă cu copilul. Erau și ceva ateliere creative pentru copii, plus o cafenea; intrarea a costat 5.5 euro\adult iar Noria a avut gratuitate.

** Am ajuns la Muzeul „Labyrinth”, un alt spațiu dedicat copiilor, care de asemenea era un playground interactiv, însă mult mai bogat in posibilități de joacă. Intrarea a costat 16 euro pentru toți 3 (bilet de familie, în care pot intra până la 3 copii). La Muzeul Copiilor Noria nu a plătit intrare, dar aici da. Locul s-a umplut în câteva minute de la deschidere. Este deschis doar câteva zile pe săptămână, de vineri până duminică, începând cu ora 11. Merită mers o data, deși se adresează mai degrabă copiilor cu vârste de peste 3 ani.

Călătorii cu copii în Berlin – Muzeul Labyrinth.

Călătorii cu copii în Berlin – Muzeul Labyrinth.

Călătorii cu copii în Berlin – Muzeul Labyrinth.

** Am ajuns la „African fest” undeva într-un spațiu alternativ, amenajat în foste hale industriale (cred), unde erau la un loc mai multe cluburi, baruri, skate park etc. Ceva în genul Club Fabrica din București, dar mult mai mare. Festivalul nu a fost cine știe ce pentru noi adulții (am mers împreună cu prietenii noștri), dar copiii s-au distrat. Era un loc special amenajat, cu nisip, se făceau baloane de săpun etc si era plin de toddleri si tineri părinți, la fel ca peste tot in Berlin. Nu am avut cum sa rămânem și după ora 7 când începeau concertele și party-urile, partea cea mai mișto, probabil, așa că ne-am îndreptat spre metrou cu toddlerii deja mârâiți. Acasă i-am culcat iar noi am stat la bere, chipsuri și discuții în contradictoriu despre alăptare si îngrijirea copiilor.

** Am prins proiecții foarte frumoase pe cladiri, dat fiind faptul ca tocmai avea loc Festivalul luminii (festival anual, care are loc intotdeauna in octombrie).

** Am tot făcut plimbări la pas prin Kreuzberg, cartierul în care locuiesc prietenii noștri. În Berlin este relaxant sa te plimbi oriunde cu căruciorul, trotuarele fiind largi și neocupate de mașini. Peste tot găsești mici părculețe cu spații de joacă, locuri de luat masa sau de căscat gura. Nouă ne-a plăcut mult că am putut experimenta viața într-un cartier oarecare din Berlin. Nu ne-am agitat foarte mult după obiective turistice – Zoo și Aquarium au fost singurele, iar acele muzee ale copiilor sunt frecventate mai degrabă de localnici decât de turiști.

Într-o seară am stat afară la ieșirea de metrou Hermannplatz, în același cartier, unde am mâncat orez prăjit cu legume, am observat dinamica spațiului și oamenii. Vă asigur ca în Berlin privitul oamenilor este o chestie foarte tare și foarte plăcuta, nu știi niciodată cu cine te poți intâlni. Noi, de exemplu, ne-am întâlnit în metrou cu un tipp cu mantie și o vulpe împăiată prinsă în jurul brâului. Tot prin cartier am găsit diverse second-handuri de toddleri și bebeluși, o chestie tare, care ar fi foarte utilă și în București.

Călătorii cu copii în Berlin – African fest.

Proiecții pe clădiri

La ieșirea de metrou Hermannplatz.

Călătorii cu copii în Berlin – locuri în care nu am reușit să ajungem

** Personal, mi-am dorit mult să ajung la Tempelhofer, un aeroport dezafectat si transformat în spațiu public deschis locuitorilor, dar din păcate nu am reușit, pentru că nu am reușit să ne coordonăm cum trebuie în ziua respectivă. Acest loc rămâne primul pe lista pentru data viitoare. Am înțeles că în weekendurile însorite multe familii ies la picnic aici și sunt totodată multe persoane care plimbă zmee :).

** Spațiile de joacă cu apă, pentru copii (water playgrounds) – Berlinul are câteva, dar, desigur, trebuie să le vizitați într-un sezon mai cald. Iată un articol (în engleză), unde puteți citi mai multe despre ele.

** Plajele urbane din Berlin – sunt destule și sunt reușite! Iată aici un articol (în engleză) în care puteți afla mai multe.

** Flee markets – un fel de second hand-uri în aer liber, piețe în care găsești orice, de multe ori chiar și lucruri de calitate în stare bună, dacă te trezești suficient de dimineață și ai răbdare să scormonești printre grămezi. Iată un articol despre flee markets în Berlin.

** Diverse păduri și lacuri aflate în apropierea orașului, spre care se poate ajunge rapid cu trenul, oricând. Detalii aici și aici.

Pentru mine personal, de la experiențele urbane cu squaturi și petreceri de tot felul la plimbări liniștite alături de fetița mea, prin parcuri și grădini zoologice, în același oraș, a fost cu siguranță un arc larg întins în timp. Cu toate acestea, extrem de firesc :). Berlin rămâne pentru mine un oraș special, cu care de fiecare dată interacționez complet altfel, în moduri neașteptate și care îmi oferă mereu altă față de explorat. Nu m-a dezamăgit nici de data aceasta! Cu siguranță, este o idee bună să planifici călătorii cu copii în Berlin.

Aici am rezumat și cele 10 motive pentru care merită să mergi în călătorii cu copii în Berlin!

Călătorii cu copii în Berlin – daddy power!

Pe Kinder Trips scriem despre călătorii cu copii, metode inovatoare de educație, spații de joacă, antropologie și explorare urbană.  Te invităm să ne urmărești pagina de Facebook și contul de Instagram. Dacă vrei să primești pe email articole și resurse de la noi, ne poți lăsa emailul mai jos:

Citește și: