Road trip de Rusalii, explorare în natură și recomandări în nordul județului Dâmbovița

Deși nu am avut în plan, ne-am trezit că am fugit și noi din București în mini-vacanța de Rusalii, așa cum ne stă în fire: spontan, pe nepregătite și pe nepusă masă :). Am umplut la repezeală o singură valiză pentru toți trei și am pornit într-un road trip fulger spre bunicii din Pucioasa (jud. Dâmbovița).

Am ajuns numai bine pentru a participa la Puc Fast, un festival de animație stradală care avea loc în parcul din oraș, în premieră. Este îmbucurător să vezi că astfel de evenimente încep să fie organizate în orașe mici, pentru că aduc culoare și înviorează aerul de provincie. Atmosfera era chiar reușită, iar Noria s-a bucurat la maxim de un tobogan gonflabil, pe care se cățăra cot la cot cu copiii mai mari, ea fiind cea mai pitică dintre toți. Nu se lăsa sub nici o formă, chiar dacă avea o viteză mică de urcare față de ceilalți copii.

*** A doua zi am plecat spre platoul din Padina și, chiar dacă eram în plină zi de sărbătoare, drumul a fost unul lejer și foarte puțin aglomerat. În cele 2 ore petrecute la Padina, Noria s-a ocupat cu explorarea următoarelor ”atracții”:

  • mușchiul verde de pe copaci și pietre – a fost tare încântată de textura lui, deși la început se temea puțin să îl atingă;
  • păpădiile înflorite și năsturașii din poiană, din care încerca să facă buchețele sau inele;
  • apa, în care tot voia să își spele mâinile sau în care ”dădea la pește” cu bețe;
  • escaladarea unei culmi mai mici, cu ajutorul lui Silviu;

Distracția preferată (și a ei și a mea) a fost când am scos tot felul de sunete ca să ne auzim ecoul. A învățat ce este acela ecou și tot cerea să strigăm ca să îl auzim, dar acolo unde strigam noi nu era de fapt nici un ecou, așa că strigam ca să ne relaxăm și să ne eliberăm :). Am observat că treaba asta cu strigatul în natură chiar ajută, în sensul că te simți foarte bine după ce o faci. Acum nu vă imaginați că scoateam cine știe ce urlete înspăimântătoare, doar exploram și noi sonor una alta :).

Padina – water boogie
La joacă în natură
În poiana înflorită
Am descoperit și un mic monument hidrologic – sursă de apă curată ca lacrima

În general, de câte ori petrecem timp în natură, Noria își găsește mereu de lucru, fără să fie nevoie de alte distracții. De fapt, ca să deschid o paranteză, ”distracție” mi se pare un cuvânt relativ, pe care fiecare îl interpretează după cum crede de cuviință. Personal, niciodată nu am considerat că distracția copilașilor se rezumă la jucării, parcuri sau alte atracții de acest tip și am încercat mereu să îi insuflăm Noriei curiozitatea vizavi de orice. De exemplu, când ies cu ea pe bicicletă în serile de primăvară sau vară, una dintre ”distracțiile” noastre preferate este să ne cocoțăm pe o masă de ping pong din părculeț, unde mâncăm tot felul de gustări, bem apă, suc sau bere (după caz, he, he), ascultăm sunetele scoase de păsări și ne întindem pe spate ca să ne uităm la puținele stele care se văd în orizontul urban. Bineînțeles că un copil are nevoie maximă de mișcare, agitație, alergătură, consum de energie și distracții clasice. După părerea mea, are la fel de multă nevoie și de liniște, contemplare sau explorare liberă în natură.

*** Să închidem paranteza și să revenim la road tripul nostru. După orele petrecute la Padina am coborât înapoi spre casă, iar pe drum ne-am mai oprit în 2 locuri:

  • La pensiunea-restaurant Valea Șipotului, aflată pe drumul dintre Pucioasa și Sinaia, unde am sperat să putem mânca. Din păcate era super aglomerată și nu am avut loc. Am mai scris despre Valea Șipotului aici, dar locul nu mai are farmecul pe care l-a avut la început, nici mâncarea nu mai e așa buna, deci nu l-as recomanda. Și noi eram cam îndoiți, dacă să ne oprim sau nu, până la urmă oricum nu s-a mai legat treaba.
  • La Hanul Leota, aflat în comuna Runcu, unde ne-am super relaxat și am mâncat mâncare gustoasă, la prețuri mici (60 Ron nota pentru toți 3, ha, ha – dar noi în general comandăm strictul necesar și fără deserturi). Curtea Hanului Leaota este foarte kid friendly, cu leagăne și spații verzi generoase, numai bune de alergat de colo colo. Chiar alături de han am găsit o pajiște plină de margarete – nu m-am abținut și am sărit gardul, iar Silviu mi-a pasat-o pe Noria pe deasupra. I-a plăcut maxim să se piardă prin iarba înaltă și printre flori. Tot pe lângă han trece o gârlă, iar dacă urcați câțiva metri mai încolo de restaurant se poate coborî pe malul ei. Noria s-a distrat foarte bine acolo, aruncând cu pietre în apă – o altă distracție care o captivează.
În poiana cu margarete 🙂
Curtea Hanului Leaota
Știu că sunt banale imaginile de tipul ăsta. Și totuși, există vreo reprezentare mai bună a lunii iunie? 🙂

** Alte recomandări:

Satele aflate în nordul județului Dâmbovița sunt locuri tare interesante și frumoase. Ca opțiuni de cazare în zonă recomand următoarele trei pensiuni:

Nu am rămas peste noapte la ele, dar le-am vizitat și par a fi ceea ce trebuie, iar peisajele din jur sunt superbe. La Hanul din Meri am și mâncat, pe când celelalte două pensiuni servesc masa doar clienților cazați acolo. Din punctul meu de vedere, toate trei reprezintă o alternativă perfectă la Valea Prahovei.

Din aceste trei locuri, munții se află la doi pași și sunt multe opțiuni pentru excursii în zonă. De pe drumul Trans Bucegi recent deschis, care traversează munții (aflat cam la apr. 10-15 km distanță de aceste sate) se poate ajunge cu mașina în platou la Piatra Arsă, de unde puteți urca pe jos la Sfinx și Babele, cu tot cu copii – traseul este unul lejer și plăcut. Noi am urcat prima data cu Noria când avea 4 luni, ghemuită bine în marsupiu. Tot de pe Trans Bucegi se poate ajunge la Peștera, lacul Bolboci și Padina. Ar mai fi de vizitat și Cheile Moroieni, aflate în vecinătatea satului cu același nume, care se află în continuarea comunei Pietroșița.

Așadar, dacă aveți baza undeva în nordul județului Dâmbovița, un loc încă puțin descoperit, puteți organiza excursii variate de o zi în zonă și vă puteți bucura de liniștea dealurilor subcarpatice. Cu siguranță zona merită explorată!

Dacă vreți să fiți la curent cu articolele și recomandările Kinder Trips, vă invit să dați like paginii de Facebook și să vă înscrieți emailul în comunitatea noastră (pe prima pagină a siteului).

Vedere de pe Trans Bucegi
Tot de pe Trans Bucegi 🙂
Drumul spre pensiunea Potcoava Mountain Hideaway
Vedere de la pensiunea Satul Prunilor

2 Comments

  • Nico

    iunie 8, 2017

    Noi planuim sa ne petrecem concediul urmator in tara si sa vizitam cat mai mult, locuri pe care nu le-am vazut. Asa ca destinatia ta e deja pe lista noastra! Superbe peisaje si omuleti! 🙂

    Reply
  • Miruna K

    iunie 9, 2017

    Ma bucur ca v-au placut fotografiile! Sunt locuri care chiar merita sa fie vizitate!

    Reply

Lasă un răspuns