CUM A FOST SĂ CLĂDESC UN BLOG DE LA ZERO

La finalul lunii mai 2017, cu aproximativ un an în urmă, am lansat blogul Kinder Trips. Timpul a trecut mult mai rapid decât mi-am imaginat și iată că am împlinit 1 an de blogging. Întâmplător, a fost și unul dintre cei mai dificili ani pe care i-am trăit.

Blogul a fost un fel de gură de aer proaspăt, pe care l-am respirat când și cum am putut, printre picături. În paralel am avut mai multe joburi suprapuse, plus un copil de crescut și îngrijit, doar cu partenerul, fără ajutor extern, 24 din 24.

Am așteptat ca fetița să împlinească 3 ani și a intrat la grădiniță, în sfârșit, ceea ce sper că îmi va aduce mai mult timp pentru blog și luxul de a scrie/lucra în tihnă.

Acest lux, pe care nu l-am apreciat la adevărata valoare atunci când am beneficiat din plin de el, și pe care vă încurajez din suflet să îl folosiți cum trebuie, dacă îl aveți!

Condiții aprige de lucru :)). Doar ca să vă faceți o mică idee despre lucrul acasă, cu copil.

Deși pe blog am scris doar pe apucate și mereu a fost ultimul pe lista lucrurilor de făcut, sunt tare mulțumită de ceea ce am reușit să realizez în acest an.

Am crescut organic și cu investiții finaciare minime, iar în prezent am ajuns la cifra de aproximativ 10 000 de vizitatori unici, lunar. 

Numărul total al vizitatorilor care mi-au călcat pragul în primul an de blogging este de peste 56 000 de persoane. Un număr nu foarte mare, dar care reprezintă publicul meu, căreia îi sunt recunoscătoare că există și că ne citește!

În rețelele sociale am crescut de asemenea organic, ajungând la un număr de aproape 6000 de followers pe Facebook și aproximativ 4300 pe Instagram.

Pentru mine personal, acest lucru este foarte empowering și încurajator, având în vedere că, deși am fost pasionată de scris de când eram mică, mi-a luat mult timp până să mă decid să am o ”căsuță” virtuală doar a mea, unde să îmi adun măcar o parte din idei, cunoștințe, sugestii și resurse.

În acest sens, îi sunt recunoscătoare bloggeriței Ioana Marinescu, aka Pisica pe sârmă, care într-o discuție privată pe Facebook m-a încurajat în ceea ce privește creșterea numărului de cititori și mi-a spus că o să reușesc, atunci când eu îi mărturiseam că nu îndrăznesc încă să visez la cifre de mii sau zeci de mii de vizitatori.

La scurt timp după această discuție a sosit într-adevăr și ziua în care mi-au intrat peste 1000 de cititori pe blog, într-o singură zi. 

Atunci am înțeles că se poate, că am capacitatea să dezvolt cum trebuie acest blog, am prins curaj și am mers cu încredere mai departe.

Ziua în care mi-au intrat 1000 de vizitatori pe blog a fost un moment cheie, în care am simțit că se deblochează ceva și în care mi-am asumat cu adevărat faptul că am pornit pe un drum profesional nou, în paralel cu cele pe care deja mergeam de ani buni.

Growing into a full moon 🙂

ARTICOLE POPULARE

Am publicat circa 100 de articole în decursul unui an: interviuri, articole și ghiduri de călătorie, review-uri, jurnale.

Tot în acest prim an, am pus bazele primelor colaborări ale blogului: cu unități de cazare, cu branduri, cu festivaluri de muzică și arte, cu ONGuri.

Detalii despre colaborările și aparițiile media ale blogului Kinder Trips se pot citi aici.

Printre cele mai populare articole de pe blogul Kinder Trips se numără:

100 DE ZILE DE CĂLĂTORII CU COPII ȘI 7 LUNI DE BLOGGING – BILANȚ 2017

LOCURI DE VIZITAT CU COPIII PE LÂNGĂ BUCUREȘTI: SNAGOV ȘI CĂLDĂRUȘANI

VACANȚĂ ÎN THAILANDA, CU FAMILIA – GHID DE CĂLĂTORIE

SUGESTII DE VACANȚĂ CU COPIII ÎN 2018

CĂLĂTORII CU COPII – 3 LUNI PRIN EUROPA ȘI ASIA CU UN BEBE DE 9 LUNI

Vă las să vă delectați cu ele și să îmi spuneți care v-a plăcut cel mai mult :).

DE UNDE AM ÎNVĂȚAT ȘI CUM AM PRIMIT AJUTOR

Sunt 3 întâlniri cheie care mi-au dat instrumentele necesare, m-au făcut să înțeleg câte ceva din domeniul bloggingului și m-au sprijinit să îl cresc.

1. La început, am urmat un curs online de travel writing cu Ioana Budeanu. Acel curs a fost o introducere binevenită în domeniu, care mi-a dat un prim imbold necesar și m-a pus pe treabă.

Iar odată ce s-a pornit treaba (partea cea mai dificilă), nu s-a mai oprit :).

Un birou mai vechi de-al meu 🙂

2. Am intrat în comunitatea online Digital Parents Talk, inițiată de Ana Nicolescu, care scrie pe blogul Mămica Urbană și se ocupă, totodată, de o mulțime de alte proiecte frumoase.

Ana și colegele ei din agenția de comunicare Parenting PR organizează lunar întâlniri offline ale părinților digitali (părinți care au un blog), unde invită tot felul de persoane resursă de la care afli multe informații utile. Aceste întâlniri lunare sunt gratuite și funcționează, practic, ca o școală de blogging.

Din lipsă acută de timp, nu am participat la foarte multe întâlniri DPT, dar oricum am învățat foarte multe din această comunitate, urmărind discuții online, citindu-i pe alți bloggeri din zona de parenting, intrând în contact cu ei și comunicând în mod constant cu aceștia.

Aici am conștientizat cât de multe lucruri am de învățat și mi-am făcut un plan pe termen lung, cu obiective de învățare în ceea ce privește această nouă meserie: blogging.

Ca în orice comunitate, nu toate aspectele sunt roz, dar cu siguranță este una dintre cele mai unite comunități digitale din România și mă bucur că am ocazia să fac parte din ea.

1 an de blogging – întâlnire Digital Parents Talks – din nou la școală :).

3. Tot în această comunitate am cunoscut-o pe Ioana Chicet Macoveiciuc, autoarea celui mai cunoscut blog de parenting din România, aka Prințesa Urbană.

Ioana mi-a găzduit un articol pe blogul ei, moment în care am constatat o creștere semnificativă a numărului meu de cititori.

Atunci am avut și punctul maxim de trafic, cu 5100 de persoane care mi-au intrat pe blog, într-o singură zi. Din aceștia, cu siguranță o parte mi-au rămas alături până în prezent.

Articolul, numit 8 motive pentru care Bucureștiul este un oraș mișto, a fost destul de controversat, dar fix de asta l-am și scris, pentru că am vrut să creeze dezbatere și am bănuit din capul locului ce reacții o să stârnească.

Pentru tot acest sprijin primit, le adresez un mare mulțumesc tuturor persoanelor menționate mai sus.

Toate femei, desigur, că doar între femei facem cea mai bună treabă (no offence, guys, please :)).

1 an de blogging – nouă tot ni se pare cool Bucureștiul, cum ziceam și în articol 🙂

LECȚII ÎNVĂȚATE DUPĂ 1 AN DE BLOGGING

1. Dacă simți că ai ceva de spus, spune! Fă un blog, compune o piesă, scrie o carte, orice. Nu lasa timpul să treacă, nu te teme să te exprimi și mai ales nu amâna acest lucru!

Eu, de exemplu, am acumulat foarte multe experiențe de-a lungul vieții și am gestionat zeci de proiecte care au generat, direct sau indirect, interacțiuni / influențe în rândul a mii de persoane.

Niciodată nu am coagulat toate cunoștințele și perspectivele dobâdite într-o chestie care să fie doar a mea, un spațiu în care să mă exprim, să mă afirm și pe care să îl gestionez în mod constant.

Acum sunt peste 50 000 de persoane care m-au citit, în decursul primului an de blogging și sper că acest număr se va dubla sau chiar tripla în al doilea an.

Singurul regret? Că nu am transpus mai devreme într-un spațiu online de comunicare experiența acumulată și în alte domenii, care nu au neapărat legătură cu călătoriile sau activitățile pentru copii: design social, dezvoltare comunitară, educație nonformală, artă participativă, antropologie urbană etc.

Din teamă sau din lipsă de încredere în sine nu am știut cum să îmi comunic, centralizez și să revendic toate ideile lansate, adeseori în pionierat, în diverse domenii.

De aceea, multă lume nici nu asociază cu mine sau cu munca mea anumite idei, metodologii de lucru sau tipuri de proiecte din domeniile menționate mai sus. Detaliile nici nu mai contează.

Totodată, acum realizez că un astfel de spațiu de comunicare m-ar fi ajutat mult să-mi iau un răgaz pentru a reflecta asupra muncii depuse, a internaliza informațiile rezultate și a teoretiza pe marginea a tot ceea ce făceam.

Dar avem timp să o luăm de la capăt oricând, cu altceva, sau să îmbinăm experiențele vechi cu interesele noi, dacă ne focusăm cu adevărat, iar aceasta este o altă lecție pe care am învățat-o.

Are cineva chef de scris? 🙂

2. Atunci când gestionezi în mod curent și consistent un blog, ți se dezvoltă multe abilități, pe care ulterior le poți folosi în diverse alte contexte.

Înveți să comunici, să folosești rețele sociale, să faci planuri de promovare, să sintetizezi și să centralizezi informații, să fotografiezi, să editezi materiale vizuale, să gândești strategic, să dezvolți parteneriate, să faci networking, să înțelegi diverse detalii tehnice, să propui proiecte, să cauți sponsori etc.

Am descoperit că îmi place să fac toate aceste lucruri și chiar mă relaxează. Când lucrez la blog, niciodată nu mă simt obosită și nu îmi vine să mă opresc din lucru!

3. Totodată, blogul poate fi o bază foarte bună pentru diverse proiecte offline pe care le poți dezvolta în jurul său.

Un blog cu o strategie online și offline în spate poate deveni, cu siguranță, o sursă de venit din care să te întreții 100%, la un moment dat, dar și un pașaport spre o viață cu o libertate de mișcare mai mare, în care să poți lucra oriunde te-ai afla. Adică ceea ce îmi doresc cel mai mult :).

Apropo, noi pregătim câteva chestii mișto în offline, pe care le vom anunța la momentul potrivit. Stay tuned!

Unul dintre proiectele noastre offline – o mică zonă pentru copii, la festivalul de reggae și dub ”One Love Gathering”.

4. Dacă pe termen îți propui să trăiești din blog, așteaptă-te la minim 1-2 ani de muncă, în mare parte voluntară, până când îl ridici și îl faci vizibil.

Munca aceasta trebuie făcută în paralel cu joburile din care supraviețuiești, creșterea copiilor și alte componente ale vieții :). Deci trebuie să îi faci loc, cumva.

Iar în spatele unui blog este mult mai multă muncă decât mi-am imaginat. Nu e vorba doar despre a avea inspirație și a scrie, ci trebuie să ai sau să îți dezvolți pe parcurs diverse abilități (o parte le-am înșirat mai sus).

Practic, un blog este ca și cum ai avea o revistă cu un singur om în echipă, adică tu, care faci de toate. Iar dacă nu știi cum să faci, înveți (sau plătești pe cineva să te ajute).

Doar cu creativitate și talent la scris, fără planificare, organizare, gândire strategică, viziune pe termen lung, capacitate de a învăța din mers, nu prea faci mare lucru, din păcate.

Desigur, pentru cine își permite, întotdeauna rămâne varianta de a externaliza o parte dintre sarcini către o echipă.

Însă de cele mai multe ori nu o sa ai o echipă în primii ani de blogging. Așadar nu îți rămâne decât să înveți și să practici ceea ce ai învățat.

Mai jos, vă arăt un birou de lucru pe gustul meu, numai bun pentru blogging :).

5. Last but not least, blogul rămâne un jurnal online al lucrurilor care te-au interesat, care te-au pasionat sau pe care le-ai făcut împreună cu familia.

Avem nevoie să ne păstrăm măcar unele amintiri, și altundeva decât în suflet, mai ales în contextul societății contemporane unde puțină lume mai scrie jurnale de mână sau printează poze pentru albume foto. Nu?

Iar acum, dacă ați parcurs articolul până la capăt, m-ar ajuta tare mult dacă mi-ați lăsa un comentariu în care să îmi spuneți ce vă place la acest blog, de ce îl citiți și ce altceva v-ați dori să mai găsiți aici!

Vă multumesc tare mult, vouă, cititorilor!

Pe Kinder Trips scriem despre călătorii cu copii, educație, explorare urbană, comunități și stiluri alternative de viață.

Te invităm să ne urmărești pagina de Facebook și contul de Instagram. 

Dacă vrei să primești pe email articole și resurse de la noi, ne poți lăsa emailul mai jos: