Luna noiembrie a trecut cu mare viteză în dimensiunea noastră de timp. Am avut atâtea de făcut și de rezolvat, încât nici nu am apucat să facem postări pentru Kinder Trips. Dar avem în schimb un scurt jurnal al călătoriilor din noiembrie.

*** În prima parte a lunii am mers într-o excursie pe traseul Pucioasa-Breaza, ca să vizităm pădurea și să vedem culorile minunate de toamnă. Aveam în plan să ajungem la munte, prin Șirnea, pentru acest goodbye de la toamnă, dar nu am reușit. Am explorat însă locuri noi, iar pădurea pe care am descoperit-o a fost minunată!

Am pornit împreună cu bunicii din Pucioasa într-o excursie spre Breaza. Nu am avut în cap un loc de oprire anume, urmând să îl găsim pe drum. Am ajuns fix în ultimul moment al frunzelor; începuse să bată vântul puternic de toamnă și ultimele frunze se desprindeau din copaci, plutind cu miile prin aer – un spectacol deosebit, pe care nu îl prinzi an de an. Silviu și Noria au văzut chiar și o căprioară tolănită sub un copac :). Am avut parte de o zi cu soare, în care lumina se reflecta cu blândețe printre copacii din pădure, exact ceea ce ne doream. M-am bucurat mult că am avut ocazia să ne luăm rămas bun de la toamnă în acest mod și să ne pregătim să întâmpinăm iarna.

Dealurile pe care ne-am preumblat

În pădurea magică

Cu bunicul

*** Luna a continuat cu o călătorie neașteptată la Timișoara, unde am mers pentru a ridica un premiu pe care l-am primit pentru un proiect de artă participativă, derulat în cadrul Asociației Komunitas. Evenimentul s-a numit Gala Premiilor pentru Tineret și a fost organizată de Ministerul Tineretului și Sportului. Am avut drumul decontat și o noapte de cazare plătită. Inițial ni s-a părut prea lung drumul dar, iubitori de road trip-uri cum suntem, nu ne-am ferit și am pornit într-o călătorie fulger prin țară, cu opriri de o noapte în Sibiu, și la dus și la întors. Să mergi cu un toddler tot traseul București-Timișoara dintr-o bucată ni s-a părut cam prea mult, de aceea am împărțit traseul iar Sibiu ni s-a părut opțiunea cea mai bună pentru opriri.

*** În Sibiu am avut parte de prima ninsoare de pe anul acesta, o surpriză plăcută pentru Noria. De altfel, o bună parte din drum ne-am tot întâlnit cu zăpada și cu peisaje de basm, care s-au mulat la fix pe starea de spirit dreamy pe care am avut-o. Drumurile au fost mai mult pustii, am traversat podișuri și am văzut munții din zare, am ascultat liquid drum n bass în marea parte a traseului. Noria a făcut puțin tărăboi în mașina la dus, cu puțin înainte de oprirea în Sibiu, dar la întors a fost parfum.

Pe drumuri de vis

*** Timișoara ne-a întâmpinat cu premiul 1 obținut la gala de care ziceam, un frig intens, piețe și spații publice generoase, conversații interesante pe care le-am avut cu tot felul de oameni la eveniment. Noria s-a împrietenit cu studenții organizatori și a devenit distracția serii pentru ei. Gala a avut loc la Opera din Timișoara; am stat cu rândul pe afară cu Noria – nu avea răbdare să rămână în sala, evident, doar are 20 de luni :). Totuși vreo 10 minute a rezistat, cât a durat un dans pe scenă (un moment intermediar), care i-a captat atenția 100%. După ce dansul s-a încheiat și s-au reluat discursurile, Silviu i-a pus desene pe telefon (ceva ce acasă evităm cât putem să facem). Atunci, în sală, în paralel cu speech-urile, se puteau auzi și scurte exclamații de tipul: ”miau”, ”ufu” (ursul) etc. Apoi am ieșit iar pe coridoare. Deci cam așa a fost prima ieșire a Noriei la un astfel de eveniment 🙂

Noria și studentele

*** În ultima parte a lunii am plecat iarăși la Pucioasa, unde bunicii au făcut babysitting iar Silviu și cu mine ne-am făcut de cap pe dealurile din preajmă, aprinzând un foc după apusul soarelui și ascultând muzică la maxim cu ușile deschise la mașină. Așa am găsit noi de cuviință să ne distrăm, deși aveam și alte opțiuni la dispoziție. În parcul din Pucioasa Noria a făcut (probabil) ultima baie de frunze a anului 2016.

Baie de frunze la Pucioas

Din păcate suntem nevoiți să renunțăm la plecarea în Asia pe care ne-o doream atât de mult (în ianuarie-februarie 2017). Ne-am propus, în schimb, să lucrăm la îmbunătățirea vieții pe care o avem aici în București și să lăsăm plecarea pentru la anul, când va fi Noria mai mare. Sperăm că va deveni mai ușor atunci să traversăm lumea împreună cu ea, în călătorii lungi cu avionul.
Până una alta, welcome winter!

Later edit: ha, ha, credeam noi că nu vom ajunge în Asia în 2017, dar până la urmă am ajuns!

Citește și: